Arii naturale protejate in judetul Vrancea


By APM Vrancea 12/08/2010 06/10/2010

Descriere

Biodiversitatea include toate organismele vii care se găsesc pe uscat şi în apă. Toate speciile au un rol şi constituie „ţesătura vieţii” de care depindem: de la cele mai mici bacterii din sol, la cele mai mari balene din ocean. Cele 4 componente de bază ale biodiversităţii sunt genele, speciile, habitatele şi ecosistemele.

Distribuţia vieţii sălbatice şi a varietăţii peisajelor din Europa sunt produsul unor interacţiuni complexe. Proprietăţile fizice de bază ale rocilor, solului conferă structura primară şi au influenţă permanentă. Dar majoritatea detaliilor au fost create prin milenii de procese naturale şi prin activităţile umane, utilizarea terenurilor şi managementul şi impacturile sale asociate. Activităţile umane sunt ele însele determinate de forţele economice, sociale şi de mediu.

Ca rezultat al acestor interacţiuni, particulare pentru Europa s-au dezvoltat „peisajele multifuncţionale” în care practicile culturale tradiţionale susţin o gamă de servicii economice, sociale şi de mediu. Important, aceste practici susţin o diversitate de habitate, animale şi plante caracteristice. Influenţa Europei se întinde mult dincolo de graniţele ei geografice, astfel că poate fi considerat că are cu adevărat o influenţă globală. În aceeaşi măsură în care se preocupă de propriile peisaje, Europa trebuie să se preocupe de recifii de corali şi de pădurile tropicale ale teritoriilor dependente şi chiar de dincolo de acestea.

Genele. Genele sunt blocurile de bază ale construcţiei vieţii. Ele determină caracteristicile tuturor organismelor vii. Menţinerea diversităţii genetice prin conservarea speciilor şi genurilor este piatra de temelie a conservării naturii.

Speciile. Au fost identificate în lume aproape 2 milioane de specii şi se estimează că acestea ar reprezenta doar 20% din totalul celor existente actual pe Terra. Numai solurile găzduiesc un sfert din toate speciile. În afară de microorganisme, insectele sunt cel mai mare şi mai variat grup. Alte gupuri mari includ ciupercile, lichenii şi muşchii. În comparaţie cu alte continente, Europa şi Uniunea Europeană au relativ puţine specii, deşi multe sunt prezente doar în această regiune (adică sunt endemice).

Habitatele. Diferite specii de plante şi animale formează împreună comuniăţi ecologice într-o arie dată sau mediu natural numite habitate. Un habitat include factorii fizici, cum ar fi solul, umiditatea, temperatura şi lumina. Habitatele se fomează ca răspuns la condiţiile de mediu, cum ar fi tipul de sol şi climatul. În Europa activităţile umane au jucat un rol major în modelarea şi crearea habitatelor care au o valoare ridicată a biodiversităţii (de  exemplu: pajiştile).

Ecosistemele. Un ecosistem poate include unul sau mai multe habitate diferite. Ecosistemele sănătoase ajută la menţinerea speciilor şi habitatelor, precum şi furnizează bunuri şi servicii critice pentru fiinţele umane.


By APM Vrancea 01/09/2010 01/09/2010

Proiecte de conservare a biodiversitatii derulate în judetul Vrancea

„Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaţilor Orientali”

In perioada  cu 15.01.2010– 20.12.2013 Agentia pentru Protecţia Mediului Vrancea in parteneriat cu Agentia pentru Protectia Mediului Covasna ,Agentia pentru Protectia Mediului Harghita, Asociatia Pentru Conservarea Diversitatii Biologice – Vrancea , Asociatia pentru Conservarea Valorilor Naturii – Harghita va implementata un nou proiect finanţat de Comisia Europeană, Directoratul General Mediu prin programul LIFE+ „Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaţilor Orientali” .

Imagine1

Scopul proiectului:

Scopul proiectului: Conservarea celui mai reprezentativ eşantion al populaţiei de Ursus arctos din România, prin implementarea celor mai bune practici şi acţiuni demonstrative în zona central-estică a Carpaţilor Orientali

Obiectivele proiectului

  • Menţinerea actualului statut de conservare al populatiei carpatice de urs brun, prin aplicarea în arealul proiectului a celor mai bune practici şi activităţi demonstrative şi promovarea acestora la nivel naţional.
  • Prevenirea declinului populaţiei de urs brun, datorat braconajului, habituării şi mortalitatii juvenile.
  • Prevenirea şi reducerea conflictelor dintre urs şi localnici.
  • Menţinerea actualului statut de conservare în cele 15 situri Natura 2000 suprapuse arealului proiectului.

Rezultate asteptate:

  • Evaluarea statutului actual de conservare al populaţiei de urs brun în cele 15 situri Natura 2000 suprapuse proiectului
  • Reducerea numarului de exemplare de urs recoltate de vanatori in cadrul cotei de interventie asupra nivelului populatiei;
  • Elaborarea, editarea şi diseminarea către managerii unitatilor cinegetice a unui manual privind metodele optime de evaluare cantitativă şi calitativă a populaţiilor de urs brun;
  • Optimizarea masurilor de conservare ale speciei tinta la nivelul proiectului, odata cu obtinerea de catre gestionari a informatiilor referitoare populatia de urs brun din fiecare unitate de management cinegetic;
  • Reducerea cazurilor în care soluţia este uciderea unor exemplare, prin promovarea unor măsuri alternative si extinderea la nivel naţional a experienţei dobândite în cadrul proiectului.
  • Metodologie standarizată pentru evaluarea riscurilor în ceea ce priveşte urşii problemă şi urşii habituaţi
  • Salvarea unor exemplare de ursi braconati la nivelul intregului areal al proiectului;
  • Diminuarea numarului de ursi problema ucisi si relocarea acestora;
  • Reducerea conflictelor cu localnicii prin indepartarea ursilor habituati;
  • Reducerea numărul exemplarelor de urs habituati prin preluarea şi reabilitarea puilor ursoaicelor problemă;
  • 30 de sisteme de garduri electrice montate anual la culturi agricole, stane si ferme apicole de pe raza intregului areal al proiectului;
  • Reducerea pagubelor la minim 20 de culturi agricole, stane si ferme apicole pe an prin utilizarea unor sisteme si substante repelente;
  • Reducerea nivelului pagubelor la nivelul intregii suprafete a proiectului;
  • Reducerea conflictelor dintre urs si localnici;
  • Promovarea in randul  fermierilor a celor mai bune practici de reducere a pagubelor produse de ursi;
  • Reducerea fragmentării şi degradării habitatelor prin realizarea unor propuneri de asigurare a conectivitatii siturilor Natura 2000 dedicate conservarii speciei Ursus arctos.
  • Diminuarea atitudinii ostile ale localnicilor fata de ursi si fata de siturile Natura 2000, prin valorizarea produselor locale

 

Proiecte finantate prin Programul Life – Nature finalizate in Judetul Vrancea

Imagine3 Agentia pentru Protecţia Mediului Vrancea a implementat în perioada 1 septembrie 2002 – 30 noiembrie 2005 proiectul „Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea” LIFE02NAT/RO/8576, finanţat de Comisia Europeană, Directoratul General Mediu prin programul LIFE III – LIFE Nature. Proiectul a avut drept scop conservarea, administrarea şi refacerea populaţiei viabile de carnivore mari aparţinând speciilor Ursus arctos, Lynx lynx şi Canis lupus ca parte a ecosistemelor judeţului Vrancea şi în coexistenţă cu populaţia locală.

Recunoscand rezultatele obtinute prin implementarea proiectului Imagine4precum si importanta protectiei acestor specii pentru populatiile europene , Comisia Europeana finanteaza un nou proiect in judetul nostru . Astfel incepand cu 1 noiembrie 2005 Agentia pentru Protecţia Mediului Vrancea a inceput implementarea unui nou proiect finanţat de Comisia Europeană, Directoratul General Mediu prin programul LIFE III – LIFE Nature , „ Intarirea sistemului de protectie a carnivorelor mari in judetul Vrancea” .

Bugetul total al proiectului este de 577989 Euro din care contributia UE este de 346793 Euro (60%) .

Perioada de implementare : 1 noiembrie 2005 – 30 noiembrie 2009 .

            Scopul proiectului : intarirea actualului sistem de protectie a populatiilor de urs , lup si ras din judetul Vrancea si corelarea retelei de protectie a carnivorelor mari cu Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 .

 

Imagine5Obiectivele proiectului :

  •       Sa include ariile protejate din reteaua locala pentru protectia carnivorelor mari in Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000
  •       Sa implementeze planurile de management a ariilor protejate incluse in reteaua locala pentru protectia carnivorelor mari in concordanta cu cerintele Retelei Ecologice Europeana Natura 2000 si in consens cu planul local pentru protectia carnivorelor mari
  •       Sa previna declinul populatiilor de carnivore mari prin stoparea braconajului direct sau indirect
  •       Sa previna conflictele dintre carnivorele mari si populatia locala
  •       Sa constientizeze beneficiile socio-economice generate de includerea ariilor protejate in sistemul Natura 2000

 

Imagine6Rezultate:

  •       Cresterea eficientei activitatilor de protectie a carnivorelor mari odata cu includerea ariilor protejate in Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000
  •       Controlul mortalitatii populatiilor de carnivore mari datorita conflictului cu populatia locala prin crearea unei Unitati Mobile de Interventie si a unui Centru pentru Reabilitarea si Monitorizarea Carnivorelor Mari
  •       Imbunatatirea sistemului de management al ariilor protejate din cadrul retelei locale de protectie a carnivorelor mari prin elaborarea si implementarea unor planuri de management realizate in concordanta cu cerintele sistemului Natura 2000 si planul local de management a carnivorelor mari
  •       Asigurarea functionarii Parcului Natural Putna – Vrancea ca element cheie al sistemului de protectie a carnivorelor mari
  •       Implementarea unor sisteme de protectie a stanelor si culturilor agricole in zonele populate de carnivore mari
  •       Derularea unei campanii de constientizare a vulnerabilitatii carnivorelor mari si a beneficiilor socio-economice implementarea sistemului Natura 2000 in judetul Vrancea

 

Imagine7Avand in vedere ca din cei 4817 kmp ai judetului Vrancea peste 45% sunt habitate cu favorabilitate maxima pentru carnivorele mari iar Muntii Vrancei reprezinta al doilea areal ca densitate de carnivore mari din Romania , impactul acestor proiecte in procesul de conservare a carnivorelor mari va fi ,


By APM Vrancea 01/09/2010 01/09/2010