APM Vrancea

DECIZIE PRIVIND ETAPA DE INCADRARE

         Ca urmare a notificarii nr. 8443/24.10.2018, adresate de PRIMARIA COMUNEI DUMITRESTI cu sediul in com. Dumitresti, sat Dumitresti, jud. Vrancea privind planul „ Amenajament Pastoral al pasunilor apartinand comunei Dumitresti” , înregistrata la APM Vrancea cu nr. 9441 din 24.10.2018 ,

in baza :

• Hotărârii Guvernului nr. 19/12.01.2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative,

• Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea si funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului si a instituţiilor publice aflate in subordinea acesteia cu modificarile si completarile ulterioare ,
• Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe,

având în vedere punctul de vedere emis de serviciul CFM  nr. 5486/04.06.2019 și consultarea autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 16.05.2019 - etapa de încadrare,

în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, art. 5, alin. (3), pct. c) şi a anexa nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului,

în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea decide:

PLANUL – Amenajament Pastoral al pasunilor apartinand comunei Dumitresti,  amplasat in extravilan com. Dumitresti, jud. Vrancea  , titular PRIMARIA COMUNEI DUMITRESTI , nu necesita evaluare de mediu şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

Motivele care au stat la baza luării deciziei sunt următoarele :

- planul se încadrează in prevederile HG nr. 1076/2004 art. 5. alin (3) lit. c.

1. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la :

a) gradul in care planul creează un cadru pentru proiecte si alte activitati viitoare fie in ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea si condiţiile de funcţionare, fie in privinţa alocării resurselor:

Amenajamentul Pastoral reprezinta documentatia care cuprinde masurile tehnice, organizatorice si economice necesare ameliorarii si exploatarii pajistilor, in conformitate cu obiectivele de management al pajistilor. In urma studierii situatiei terenurilor ocupate de pajisti, rezulta o suprafata de 418,2778 ha pasuni in extravilanul comunei .Aceste suprafete vor face parte din Amenajamentul pastoral.

Pasuni

Obiectivele amenajamentului pastoral sunt:

• Inventarierea pajistilor de pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale;
• Studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajeaza;
• Furnizarea materialului documentar necesar pentru planificarea lucrarilor de ameliorare a pajistilor si pentru gospodarirea fondului pastoral.

Vecinatati:

      In vest este marginita de Dealul Bisoca, in nord-vest de Dealul Rosu si Dealurile Garbovei. In nord se invecineaza cu depresiunea Ramna si Mera, ceva mai la est cu Dealul Deleanu iar spre sud, la limita judetului Vrancea cu judetul Buzau se inalta Dealul Capatanii.
Comunele invecinate sunt: Chiojdeni la sud-vest, Gura Calitei in nord, Bordesti la est si Buda din judetul Buzau in sud-est.
Comuna se afla la o distanta de 40 km de Focsani si 30 km de Ramnicul Sarat pe soselele ce fac legatura.

Obiectivele social- economice si ecologice

In cadrul proiectului s-au avut in vedere urmatoarele obiective specifice:

• Refacerea si imbunatatirea calitatii solului;
• Asigurarea permanentei si stabilitatii biodiversitatii;
• Protectia solului, diminuarea intensitatii proceselor de degradare a terenurilor si ameliorarea progresiva a capacitatii de productie a acestora;
• Ameliorarea progresiva a capacitatii de productie a terenurilor agricole degradata sau inapte altor folosinte;
• Asigurarea standardelor de sanatate a populatiei si protectia colectivitatilor umane impotriva factorilor daunatori, naturali si antropici;
• Imbunatatirea aspectului peisagistic

Stabilirea categoriilor de folosinta a pajistilor

Suprafetele de pajisti supuse acestui Amenajament Pastoral vor fi exploatate prin pasunat cu doua categorii de animale: ovine si bovine.

In categoria de folosinta ,, pasuni’’ au fost incluse toate pajistile cu functii prioritare de productie: pasuni.........................................418,2778 ha

Fanete...........................................3.408,3 ha

Mixt...............................................0,00 ha

Fara scopuri productive.................0,00 ha

Total general...................................826,5778 ha

Fundamentarea amenajamentului pastoral

Fundamentarea amenajamentului pastoral consta in solutiile tehnologice si tehnice care asigura realizarea obiectivelor privind gospodarirea rationala a suprafetelor de pajisti din cadrul proiectului.

Amenajamentul pastoral trebuie sa respecte codul de bune practici agricole si sa fie in concordanta cu conditiile pedoclimatice ale arealului unde se afla amplasata pajistea.

Durata sezonului de pasunat

Momentul inceperii pasunatului rational se face cand:

• Inaltimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe Pajistile naturale si 12-20 cm pe pajistile semanate;
• Inaltimea apexului, respectiv conul de crestere al spicului la graminee este de 6-10 cm;
• Productia de masa verde, denumita in continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe 0,6- 1 t/ha si 1-1,5 t/ha SU;
• Inflorirea papadiei in primavara;
• dupa 23 aprilie

Durata sezonului de pasunat este determinata in primul rand de durata perioadei de vegetatie care este legata mai mult de perioadele de seceta la campie si deal si de temperaturi scazute pentru zona de munte astfel:

• campie: 190-210 zile  la irigat ( aprilie- octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;
• dealuri :140-180 de zile ( mai- septembrie);
• munte: 90 – 150 de zile ( iunie- septembrie);
• subalpin: 60-100 de zile ( iunie- august).

Incetarea pasunatului se face cu 3-4 saptamani ( 20-30 de zile) inainte de aparitia ingheturilor permanente la sol.

Numarul ciclurilor de pasunat

Deoarece productia de masa verde este influentata de conditiile meteorologice specifice fiecarui an propun urmatoarele durate ale ciclurilor de pasunat: ( ciclul I- 45 zile, ciclul II-35 zile, ciclul III- 40 zile). Perioada de pasunat, in functie de incarcatura de animale, poate fi de 5-6 zile, maxim o saptamana, astfel incat perioada de refacere sa fie de 30-40 de zile. Stabilirea numarului de cicluri de pasunat pentru fiecare trup de pasune se va face in functie de suprafata trupului de pasune, numarul de animale, specia de animale. Conditiile meteorologice ale perioadei, modul de intretinere si lucrari de imbunatatire executate.

Capacitatea de  pasunat

Stabilirea capacitatii de pasunat se va faceprin impartirea productiei totale de masa verde cu ratia necesara unei unitati vita mare ( UMV).

Se recomanda 65 kg masa verde/zi/cap pentru 1 UMV, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi.

Organizarea, imbunatatirea, dotarea si folosirea pajistilor

1.Aspecte generale privind stabilirea metodelor de imbunatatire a covorului ierbos.

Inainte de a se efectua lucrarile specifice de imbunatatire a covorului ierbos prin diferite metode si mijloace cunoscute, sunt necesare lucrari de eliminare a factorilor limitativi majori ai productivitatii pajistilor, cum ar fi:

• Masuri ameliorative generale, care se aplica pe toate pajistile afectate de factori limitativi ai productiei, ce includ urmatoarele lucrari:

• Eliminarea excesului de umiditate;
• Combaterea eroziunii de adancime si a alunecarilor de teren;
• Corectarea reactiei solului prin lucrari de amendare.

• Masuri de imbunatatire fara inlocuirea totala a vechiului covor vegetal, numite masuri de suprafata, ce includ urmatoarele lucrari:

• Distrugerea musuroaielor de orice provenienta;
• Curatirea de vegetatie ierboasa si lemnoasa nevaloroasa si de pietre;
• Imprastierea dejectiilor ramase in urma pasunatului sau dupa fertilizare;
• Fertilizarea corespunzatoare;
• Suprainsemantarea.

• Masuri de refacere radicala a covorului ierbos prin inlocuirea vechiului covor vegetal cu amestecuri de graminee si leguminoase perene de pajisti, ce includ urmatoarele lucrari :

• Curatirea de musuroaie, de vegetatie nefolositoare si de pietre;
• Distrugerea covorului vegetal;
• Fertilizarea;
• Pregatirea patului germinativ;
• Reinsamantarea;
• Intretinerea pajistilor nou infiintate.

2.Lucrari preliminare obligatorii de punere in valoare a pajistilor

• Combaterea eroziunii de suprafata a solului;
• Combaterea eroziunii de adancime;
• Indepartarea pietrelor;
• Combaterea plantelor daunatoare si toxice;
• Distrugerea musuroaielor, nivelarea si curatirea pajistilor;

3. Metode de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare

• Principii de aplicare a ingrasamintelor pe pajisti ( pentru realizarea unor productii mari de furaje si de o calitate corespunzatoare, covorul ierbos al pajistilor permanente si temporare necesita a fi sustinut prin fertilizare organica si/ sau chimica);
• Tarlirea pajistilor cu animale;
• Fertilizarea cu gunoi de grajd si alte ingrasaminte organice;
• Fertilizarea pajistilor cu ingrasaminte chimice ( administrarea in doze moderate si echilibrate a ingrasamintelor chimice pe pajisti in functie de caracteristicile agrochimice ale solului).

4. Metode de imbunatatire prin suprainsamantari si reinsamantari a pajistilor degradate

• Principii de refacere totala sau partiala a covorului ierbos;
• Alegerea amestecurilor de ierburi;
• Suprainsamantarea pajistilor.

5.Folosirea pajistilor

Dupa aplicarea metodelor de imbunatatire a pajistilor permanente in continuare se va acorda o atentie la fel de mare folosirii productiei de iarba, atat prin pasunat direct cu animale, cat si prin cosire in vederea conservarii ei pentru sezonul rece sub forma de fan, siloz, sau a utilizarii masei verzi pentru furajare la iesle.

• Repartizarea pajistilor pentru pasunat cu animale;
• Dezinfestarea pasunilor si asigurarea apei de baut;
• Pasunatul rational si necesarul de iarba;
• Valoarea pastorala si incarcarea cu animale a pasunilor;
• Sisteme de pasunat: - pasunatul extensiv, - pasunatul rational;
• Marimea si impartirea pajistii in parcele de pasunat;
• Durata optima a sezonului de pasunat.

7. Constructii si dotari zoopastorale

Pentru buna functionare a amenajamentului pastoral sunt necesare mai multe constructii si dotari:

• Drumuri si poteci de acces;
• Alimentari cu apa;
• Locuinte si adaposturi pentru oameni si animale.

Avand in vedere ca suprafetele in care urmeaza a fi implementat planul „Amenajament agropastoral comuna Dumitresti” se suprapun partial sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei se impun respectarea unor masuri specifice:

Menţinerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori solitari, tufişuri, margini înierbate - pe pajişti şi terenuri arabile şi a aliniamentele de arbori. Pentru a menţine acest habitat se va:

- interzice tăierea arborilor izolaţi sau a pâlcurilor de arbori situaţi pe pajişti, păşuni, teren cultivabil sau la marginea parcelelor de teren agricol;

- autoritatea responsabila cu managementul ariei naturale protejate, în conformitate cu legislația în vigoare, va emite avizul pentru lucrările de îndepărtare a aliniamentelor de arbori doar când sunt incluse măsuri obligatorii de replantare în aceleaşi zone sau în alte zone deschise cu specii similare autohtone. În cazul păşunilor abandonate, degradate, acestea vor fi readuse la stadiul de păşune şi menţinute ca atare, cu menţinerea elementelor de peisaj – tufişuri, arbori izolaţi, pâlcuri de arbori - la marginea acestora.

Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor de păsări dependente de terenurile agricole Menţinerea calităţii habitatului pentru speciile Crex crex, Lanius minor, Lanius collurio, Lullula arborea, Sylvia nisoria, Emberiza hortulana, Anthus campestris prin reglementarea păşunatului în aria naturală protejată. Speciile enumerate sunt dependente de calitatea pajiştilor şi/sau a terenurilor agricole, folosite fie ca habitat de cuibărire, fie ca habitat de hrănire. Suprapăşunatul poate duce la degradarea compoziţiei floristice specifice şi a solului, care au drept consecinţă diminuarea resurselor trofice necesare pentru aceste specii. Valoarea maximă admisă în aria naturală protejată este de 1 UVM - unitate vită mare/ha.

Arderea vegetaţiei, ca măsură de igienizare sau stimulare a creşterii acesteia este interzisă, cu excepția cazurilor speciale prevăzute de legislația în vigoare. Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.

Menţinerea calităţii fâneţelor ca habitat de vânătoare pentru sfrâncioci și Crex crex.

Pentru speciile Crex crex, Lanius minor şi Lanius collurio, dar și specii de păsări răpitoarele de zi Hieraaetus pennatus, Circaetus gallicus şi Pernis apivorus şi de noapte Strix uralensis, Bubo bubo, fâneţele mozaicate cu porţiuni de vegetaţie de diferite înălţimi reprezintă zone favorite de hrănire. Pentru anumite specii o importanţă majoră o are modalitatea de cosire, un mod de cosire impropriu afectând succesul reproductiv al speciei. Pentru îndeplinirea cerinţelor acestor specii, în aria natural protejată, cositul cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în unităţile administrativteritoriale cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile situate în unităţile administrativ-teritoriale cu altitudini medii mai mici de 600 m), conform cerinţelor pachetului „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” din setul de plăţi Agro-Mediu, şi se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia sau începând dintr-o margine a parcelei în linii paralele până spre marginea opusă a parcelei; pe marginile fiecărei parcele se va lăsa o bandă necosită, lată de 3 metri. Această bandă poate fi cosită după data de 1 septembrie. Din

considerente practice, în cazul parcelelelor cu o suprafaţă sub 1 ha, nu este obligatorie menţinerea benzii de 3 m. Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului. Utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor este interzisă. De asemenea, este interzis aratul sau discuitul pajiştilor şi nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental. Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise, cu excepţia celor operate cu forţă animal. În pajişti și fâneţe umede valoroase, pentru Crex crex, prima cosire va avea loc după data de 31 iulie şi se va urma metoda descrisă anterior. Pășunile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de doua săptămâni de la retragerea apelor. Nu se va afecta regimul hidrologic al pajiștilor prin drenare, desecare. Arderea vegetaţiei, ca măsură de igienizare sau stimulare a creşterii acesteia este interzisă. Este interzisă depozitarea pe pajişti a deşeurilor de orice natură.

Conditiile impuse in Avizul ANANP, privind managementul pasunilor sunt urmatoare:

• Toate etepele planului se vor realiza in conformitate cu documentatia tehnica si cu respectarea conditiilor impuse prin actele de reglementare emise de autoritatile competente;
• Suprainsamantarile si reinsamantarile se vor face numai cu specii de plante corespunzatoare statiunii si numai cu specii native, fara introducerea de specii alohtone sau cu potential invaziv;
• Pentru operatiunile de transport se vor folosi doar drumurile existente, nefiind permisa deschiderea sau folosirea altor drumuri de comunicatie pe suprafata ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei;
• Este interzisa distrugerea sau colectarea cuiburilor si a oualor, capturarea sau omorare puilor si pasari adulte, distrugerea locurilor de hranire, reproducerea si / sau odihna, precum si perturbarea pasarilor in orice perioada din an;
• Este interzisa incendierea vegetatiei uscate sau verzi de pe suprafata sau imediata vecinatate a amplasamentelor;
• Este interzisa aprinderea focului , cu exceptia cazurilor in care se folosesc vetre special construite si amenajate in acest sens de catre administrator. Vetrele de foc se vor realiza astfel incat sa nu afecteze speciile si habitatele de interes conservativ sau elemente de care acestea sunt dependente;
• Capturarea sau uciderea accidentala a unor exemplare de fauna salbatica din speciile de interes conservativ va fi anuntata imediat ANANP si autoritatilor competente de mediu conform prevederiler in vigoare;
• Inceperea pasunatului se face in  functie de conditiile pedoclimatice si de gradul de dezvoltare a covorului ierbos, fara a demara activitatea astfel incat sa fie afectata perioada de regenerare, sanatate si supravietuire a plantelor iar momentul inceperii pasunatului se face cand inaltimea vegetatiei depaseste 8 cm;
• Este interzis pasunatul in cazul excesului de umiditate a pajistilor;
•  Amplasarea de stane si locuri de tarlire se face la o distanta de minim 300 m de malul apelor sau a habitatelor umede;
• Pentru imbunatatirea drenajului natural, se pot folosi metode biologice respectiv plantarea de specii iubitoare de umezeala precum salciile, plopii sau arinii, sau specii ierboase rezistente la excesul de apa,insa numai specii din flora nativa a Romaniei, fara potential invaziv;
• Nu se vor efectua lucrari de inlaturare a vegetatiei lemnoase ( arbori si arbusti) pe malurile lacurilor si raurilor pe o distanta de 30 m de la luciul de apa si pe marginea drumurilor de exploatatie;
• Pe suprafetele cu arborete nu se pasuneaza si nu se executa nici un fel de lucrari ( inclusiv curatiri sau extrageri de arbori uscati);
• Este interzisa utilizarea fertilizantilor chimici si a pesticidelor, lucrarile de erbicidare se vor realiza numai in urma unei evaluari a impactului acestor actiuni asupra elementelor de interes conservativ care fac obiectul de protectie al ariilor naturale protejate;
• Toate lucrarile executate vor fi in conformitate cu metodologia si respectarea bunelor conditii agricole si de mediu;
• Pentru mentinerea unei calitati ridicate a pasunilor, se vor evita pasunatul pe roua, plaie sau in zilele cu variatii mari de temperatura;
• Pentru realizarea optima si gestionarea durabila a pasunilor prin reglementarea incarcaturii optime a numarului de animale pe aceste suprafete, vor fi respectate prevederile Ordinului nr. 554/2013 privind metodologia de calcul al incarcaturii optime de animale pe hectar de pajiste;
• Pasunatul se va realiza exclusiv pe terenurile cu destinatie in acest sens, animalele nu vor fi introduse in zone umede iar locurile de adapare vor fi amplasate astfel incat prezenta animalelor domestice sa nu genereze un impact negativ asupra elementelor de interes conservativ;
• Cositul trebuie efectuat cel mai tarziu pana la data de 1 iulie.

b) gradul in care planul sau programul influenţează alte planuri si programe, inclusiv, pe cele in care se integrează sau care deriva din ele;     

Fundamentarea amenajamentului pastoral consta in solutiile tehnologice si tehnice care asigura realizarea obiectivelor privind gospodarirea rationala a suprefetelor de pajisti din cadrul planului propus. Amenajamentul pastoral trebuie sa respecte codul de bune practici agricole si sa fie in concordanta cu conditiile pedoclimatice ale arealului unde se afla amplasata pajistea.

c) relevanta planului sau programului in /pentru integrarea considerentelor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile: scopul punerii in practica a amenajamentului pastoral consta in diminuarea sau inlaturarea procesului de degradare a pajistilor permanente printr-un mod rational de gospodarire a fondului pastoral .

d) probleme de mediu relevante : nu sunt deoarece planul se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile si  protejarea mediului.

e)  relevanta planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale si comunitare  

de mediu : - reglementarile propuse ale planului se vor realiza implementand legislatia nationala si comunitara de mediu.

2. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special la :

1. probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor : - prin amenajamentul pastoral nu se schimba modul de folosinta al terenului, respectiv pasune.
2. natura cumulativa a efectelor – apa va fi asigurata prin amenajare de adapatori sau prin captarea apei din paraie si izvoare.
3. natura transfrontiera a efectelor – nu este cazul.
4. riscul pentru sănătatea populaţiei umane sau pentru mediu ( de exemplu datorita accidentelor ) –  nu este cazul .
5. mărimea si spaţialitatea efectelor ( zona geografica si mărimea populaţiei potenţial afectata ) – nu este cazul deoarece prin sporirea productiei pajistilor vor creste si productiile obtinute de la animale si implicit bunastarea proprietarilor acestora;
6. Valoarea, vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de :
   1. ( i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul natural : nu este cazul.
   2. (ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului :amenajamentul trebuie sa respecta codul de bune practici agricole.
   3. (iii) folosirea terenului in mod intensiv : zona studiata are categoria de folosinta pasune.
7. efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional : nu este cazul.

Obligaţiile titularului - titularul planului are următoarele obligații:

• De a respecta legislația de mediu în vigoare.
• De a lua măsuri pentru gestionarea deşeurilor, astfel: deşeurile menajere vor fi colectate în europubele (cu colectare selectivă) amplasate în spaţii special amenajate, cu asigurarea accesului mijloacelor de transport pentru ridicare şi evacuate periodic de către un operator de servicii de salubritate autorizat; deşeurile valorificabile vor fi colectate selectiv şi valorificate prin operatori specializaţi autorizaţi.
• De a supune procedurii de adoptare planul mai sus menţionat (înregistrat la A.P.M. Vrancea cu nr. 733 / 22.01.2019), precum şi orice modificare a acestuia, după caz, numai în forma avizată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile art. 26 din H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 (act publicat în monitorul oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind organizarea, administrarea exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
• -ORDIN nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul a încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte, emis de MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).
• HOTARÂREA nr. 1.064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României (act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013).
•  HOTÃRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015 privind modificarea şi aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013.
•  Legea nr. 46/2008 privind Codul  silvic cu modificarile si completarile ulterioare;
•  Conditiile impuse in Avizului favorabil nr. 2/20.05.2019 emis de ANANP , deoarece  suprafetele in care urmeaza a fi implementat Planul „Amenajament pastoral al pasunilor apartinand comunei  Dumitresti’’ se suprapun cu aria naturala protejata ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei;
• De a notifica Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea în cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii de încadrare, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, înainte de realizarea modificării.
• De a înainta la A.P.M.Vrancea documentaţia întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, în vederea analizării investiţiei propuse cu parcurgerea etapelor procedurale stipulate în ordinul menţionat. 

Informarea si participarea publicului :

Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea a asigurat accesul liber al publicului la informaţie prin:

- Publicarea în cotidianul „ Monitorul de Vrancea” în ediţiile din 19.10.2018 si 22.10.2018 a anunţurilor privind prima versiune a planului în vederea obţinerii avizului de mediu şi declanşarea etapei de încadrare;

In conformitate cu prevederile art. 12 alin ( 2 ) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe, publicul poate formula comentarii privind decizia etapei de încadrare pe care le trimite in scris la APM Vrancea, in termen de 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului.

In cazul in care nu se înregistrează comentarii din partea publicului in intervalul de 10 zile de la publicarea anunţului, APM Vrancea va emite decizia finala.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ:

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 2 lit. e), considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

 Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 24 au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei menţionate la art. 24 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.