APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

Nr.10844 / 04.01.2022

            Ca urmare a cererii adresate de GHYKA TUDORA MARIA SAFTA şi GHYKA ELIZA MARIA IOANA prin SC IRISILVA SRL cu sediul în Brașov, str. Carpaților nr. 11, bl. 7, sc.B, ap.2 ,jud. Brașov, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 1737 din 15.02.2021, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 22.12.2021 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru „Amenajamentul Silvic al U.P.I Ghyka”, amplasament în U.A.T :  Andreiaşu, Poiana Cristei şi Coteşti , jud. Vrancea , se va emite avizul de mediu.

Suprafaţa U.P. I GHYKA este de 1332,55 ha, din care 1309,2 ha încadrate ca terenuri acoperite cu pădure, 12,05 ha terenuri afectate gospodăriei silvice (11,25 terenuri pentru hrana vânatului, 0,01 ha clădiri, curți și depozite permanente, 0,79 ha terenuri cultivate pentru nevoile administratiei), 1, 49 ha clasa de regenerare, 8,23 ha terenuri neproductive și 1,58 ha terenuri scoase temporar din fondul forestier (ocupații și litigii).

Perimetrul planului analizat se suprapune din punct de vedere administrativ-teritorial cu U.A.T. Poiana Cristei, Cotesti si Andreiasu de Jos - judeţul Vrancea

Subunităţii de producţie sau protecţie constituite

În vederea gospodaririi diferentiate, eficientă şi durabilă a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social-economice si a indeplinirii functiilor atribuite, arboretele au fost constituite in urmatoarele subunitati de gospodarire:

ü SUP „A” – codru regulat, cu o suprafaţă de 986,42 ha, în care s-au inclus arboretele din tipul funcţional IV;

ü SUP „M” – păduri supuse unui regim de conservare deosebită, în care nu este admisă recoltarea de masă lemnoasă sub formă de produse principale, pe suprafata de 322,78 ha, în care au fost incluse arboretele din tipul funcțional II.

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

Suprafaţa luată în studiu se suprapune parțial – 19,42 ha (1,5%) pe: Situl Natura 2000 ROSCI0141 Subcarpații Vrancei –19,42 ha (parcelele 125 și 144).

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

Lucrări propuse în arboretele din aria de protecție specială avifaunistica 

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

Analiza prezentei speciilor și habitatelor protejate, distribuția acestora s-a realizat plecând de la Formularele standard si Planurile de management aprobate prin acte normative in vigoare. Habitatele si speciile prezente in zona de implementare a amenajamentului silvic sunt cele prevăzute in următoarele acte normative:

• Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr 946 din 2016-05-19 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei publicat in Monitorul Oficial al României nr 525 din 2016-07-13

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor a fost stabilita prin planurile de management mai sus amintite pe baza studiilor realizate in vederea analizei toate datelor disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informatii oficiale si coroborate cu Obiectivele Specifice de Conservare aprobate de ANANP prin Decizia 531 din 05.11.2020.

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul amenajamentului silvic.

Structura pe clase de vârstă a arboretelor este una mozaicată, corespunzător menținerii unor populații viabile ale speciilor de păsări pentru care au fost declarate ariile naturale protejate ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei” astfel:

Amenajamentul silvic îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. În cadrul unităţilor de gospodărire se va urmări  realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii.

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru perioada de aplicare a amenajamentului - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

Prevederile amenajamanetului silvic în ce priveşte dinamica arboretelor pe termen lung, susţinute de un ciclu de producţie de 111 de ani (SUP A codru regulat), indică păstrarea caracteristicilor actuale ale habitatelor existente sau îmbunătăţirea lor.

• tăieri progresive s-a propus în făgete, făgeto-molidete și amestecuri de fag, brad și molid pe o suprafață de 322,8 ha.
• lucrări speciale de conservare in arboretele mature din S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită, urmate de tot complexul de lucrări de refacere ecologică, pe o suprafață de 264,47 ha.

Astfel se estimează:

• creşterea fondului lemnos total de la 378 mii m³ în anul 2020 la 367 mii m³ in anul 2030 in la 370 mii m³ în 2040.
• creşterea volumului mediu la ha a arboretelor de la 289 m³ în 2020, la 280 m³ in anul 2030 şi 283 m³ în anul 2040.

Volumul total anual de masă lemnoasă posibil de recoltat este de 6261 m³, din care volumul de recoltat prin curăţiri, rărituri, tăieri de conservare şi tăieri de igienă este orientativ. Indicele total de recoltare este de 4,8 m³/an/ha, mai mare decât indicele de creştere (3,5 m³/an/ha). Ca urmare va avea loc o acumulare importantă de masă lemnoasă, cu influenţe pozitive asupra mărimii şi structurii fondului forestier.

Prin implementarea planului nu vor rezulta modificari fizice ale amplasamentului. Amenajamentul silvic menţine sau reface starea de conservare favorabilă a habitatelor naturale, prin gospodărirea durabilă a pădurilor si va avea un impact cumulativ neutru asupra peisajului.

Referitor la lucrările silvice prevăzute de amenajament se fac următoarele precizări:

• întregul volum de lucrări prevăzut în amenajamentul silvic, se referă la toată perioada de 10 ani de valabilitate a proiectului, la nivelul fiecărei categorii de lucrări;
• lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor (degajări, curăţiri, rărituri și tăieri de igienă) se vor executa în arborete cu vârsta corespunzătoare stadiului. Menirea principală a acestor lucrări este de a asigura stabilitatea şi starea de sănătate a pădurilor. Astfel arboretele vor fi conduse către compoziţii-ţel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. În arboretele tinere se va menţine şi un anumit procent de specii pioniere care sunt folosite ca hrană de speciile de mamifere sălbatice.
• amenajamentul nu propune viitoare proiecte, construirea de drumuri forestiere noi.
• prin implementarea planului nu vor rezulta modificari fizice ale amplasamentului.
• amenajamentul silvic menţine sau reface starea de conservare a habitatelor naturale, prin gospodărirea durabilă a pădurilor si are un impact cumulativ neutru asupra peisajului.

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire;

Grupe, subgrupe si categorii functionale

 S-au adoptat următoarele baze de amenajare:

Regimul adoptat este codru.

Compoziţia ţel ce se adoptă este cea corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile si compozitia tel la exploatabilitate pentru celelalte arborete.

Exploatabilitatea:

• Protectie ( pentru grupaI);

Tratamente:

- taieri progresive;

Ciclul: - 110 ani S.U.P.A.

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

În urma analizei lucrărilor silvotehnice care se propun a fi realizate în cadrul amenajamentului silvic, la nivel de unitate amenajistică, prin raportare la obiectivele de conservare specifice ale Ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei” și ale fiecărei specii de păsări, rezultă un impact nesemnificativ al lucrărilor silvice (impact pozitiv nesemnificativ supra habitatelor în care se întâlnesc pasările și impact rezidual pozitiv redus asupra păsărilor după aplicarea masurilor ce trebuiesc respectate la efectuarea lucrărilor silvice) asupra speciilor de păsări din ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei”.

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului. Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor, sunt următoarele:

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m²);
• Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
• Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare sau de împădurire, astfel încât viitoarele arborete să prezinte o rezistență mai ridicată la factorii destabilizatori ce au condus la afectările respective;
• Măsuri de protecție pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt și rupturi în masă pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipide și combaterea acestora;
• Pentru volumul recoltat din calamități se vor face precomptări necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.
• Pentru creşterea eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au prevazut măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor importante deteriorări, acțiuni de reconstrucție ecologică.

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•          Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•          Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar și național:

Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de păsări de interes comunitar

Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în aria naturala protejata ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei”, care utilizează pădurea analizată ca zone de cuibărire, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a acestor specii, se propun câteva măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către beneficiarul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• traversarea paraielor cu busteni se va face obligatoriu pe podete de lemn iar platformele primare si organizarile de santier vor fi amplasate la o distanta de minim 50 de metri de albia minora a paraielor
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);
• exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, scorburoși, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Serviciul Teritorial Judetean al ANANP;
• menținerea, cu ocazia lucrărilor de îngrijire, a speciilor secundare cum ar fi sorbul, Sorbus sp., cireșul, Padus avium;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• menținerea unui procent de cca 25% a arboretelor cu vârsta de peste 85 ani;
• stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor (cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri) în care în perioada 15 martie – 15 august vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusive tăieri de conservare, igienizare etc.);
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodiversității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

Monitorizarea implementării planului:

Rezultatele programului anual de monitorizare a măsurilor impuse în vederea reducerii efectelor asupra mediului se vor depune la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, emitentă a  deciziei de încadrare, la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea.

Autoritatea competenta pentru protecția mediului a asigurat si garantat accesul liber la informație a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ SC IRISILVA SRL, pe site-ul APM Vrancea.

Informarea şi participarea publicului:

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- a fost emis avizul nr. 30/08.11.2021 de catre A.N.A.N.P. – Serviciul Teritorial Vrancea.

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanta minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenti, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întretinere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanti si lubrifianti;
• este interzisă alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice functionarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluantilor in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• folosirea de utilaje si mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele de poluare EURO 3 - EURO 5;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparatiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafete restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitati si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanti);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distante cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de latime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spatiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în system impermeabil.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.