RAPORT PLAM 2011
RAPORT
privind
STADIUL
PLANULUI DE ACÅ¢IUNE PENTRU MEDIU
LA NIVELUL JUDEÅ¢ULUI VRANCEA
SEMESTRUL II 2011
- Stadiul actual al procesului de planificare de mediu
Pentru identificarea, ierarhizarea ÅŸi rezolvarea problemelor de mediu din judeÅ£ul Vrancea, a fost întocmit Planul de acÅ£iune care cuprinde portofoliul de acÅ£iuni preconizate pentru orientarea eforturilor financiare ÅŸi accesarea surselor de finanÅ£are pentru rezolvarea problemelor de mediu. Acest portfoliu cuprinde un număr de 217 acÅ£iuni constând din: măsuri tehnice/tehnologice, măsuri de conformare, acÅ£iuni de informare ÅŸi educare, măsuri economice, măsuri organizatorice.
AcÅ£iunile cuprinse în acest plan fundamentează politicile ÅŸi planurile investiÅ£ionale în domeniul protecÅ£iei mediului ÅŸi dezvoltării durabile în judeÅ£ul Vrancea ÅŸi sunt aplicate de către autorităţile publice locale ÅŸi agenÅ£ii economici din judeÅ£.
Planul Local de AcÅ£iune pentru Mediu Vrancea a fost finalizat în anul 2006, de către un Grup de lucru format din 22 specialiÅŸti din cadrul tuturor instituÅ£iilor cu atribuÅ£ii legate de protecÅ£ia mediului , din judeÅ£ul Vrancea, sub coordonarea AgenÅ£iei pentru ProtecÅ£ia Mediului Vrancea, iar aprobarea acestuia s-a realizat prin Ordinul Prefectului nr.234/2006.
PLAM Vrancea a fost elaborat de către APM Vrancea şi s-a realizat cu participarea unui Grup de lucru cu o largă reprezentare , format din autorităţi publice locale , ONG-uri şi agenţi economici din judeţ.
Monitorizarea ÅŸi urmărirea implementării PLAM Vrancea, precum ÅŸi evaluarea rezultatelor implementării, se realizează de către Comitetul de Coordonare din care fac parte instituÅ£ii responsabile cu realizarea acÅ£iunilor prevăzute în plan, având drept coordonator APM Vrancea.
In prezent, PLAM-judeÅ£ul Vrancea se află în etapa de actualizare/revizuire.
- Aprobările obţinute de la ultima raportare transmisă (sem I 2011)
InstituÅ£ionalizarea procesului de actualizare a PLAM-judeÅ£ul Vrancea a avut loc prin Ordinul Prefectului nr.205/22.08.2011 privind actualizarea componenÅ£ei Comitetului de Coordonare ÅŸi a Grupului de Lucru . InstituÅ£iile nominalizate în Grupul de lucru: InstituÅ£ia Prefectului judeÅ£ului Vrancea, Consiliul JudeÅ£ean Vrancea, Primăria municipiului FocÅŸani, DirecÅ£ia de Sănătate Publică, DirecÅ£ia Silvică Vrancea, Inspectoratul JudeÅ£ean de PoliÅ£ie Vrancea, DirecÅ£ia pentru Agricultură ÅŸi Dezvoltare Rurală Vrancea, Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea, Oficiul de Cadastru ÅŸi Publicitate Imobiliară Vrancea, Inspectoratul pentru SituaÅ£ii de Urgenţă Anghel Saligny al judeÅ£ului Vrancea, Camera Agricolă JudeÅ£eană Vrancea, Comisariatul JudeÅ£ean al Gărzii NaÅ£ionale de Mediu, Compania de Utilităţi Publice, SC Enet SA FocÅŸani, SC Vrancart SA Adjud, Primăria municipiului Adjud, Primăria oraÅŸului OdobeÅŸti, Primăria oraÅŸului MărăşeÅŸti, AsociaÅ£ia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, Institutul NaÅ£ional de Statistică Vrancea, Primăria comunei Suraia, SC Avicola SA.
In cadrul procesului de actualizare/revizuire , APM Vrancea a realizat în semestrul II 2011 următoarele activităţi :
- activităţi în vederea diseminării informaÅ£iilor privind procesul planificării de mediu: mediatizarea iniÅ£ierii procesului de actualizare/revizuire al PLAM-jud.Vrancea prin postarea pe site-ul agenÅ£iei ÅŸi apariÅ£ia în ziarul „Vrancea Media” din 30.08.2011 a unui comunicat privind demararea procesului de actualizare/revizuire PLAM; transmiterea către autorităţile publice locale, agenÅ£i economici, ONG-uri, a Raportului de monitorizare PLAM pe anul 2010 ÅŸi a matricilor plan de acÅ£iune în vederea actualizării/revizuirii obiectivelor cuprinse în plan; postarea pe site-ul agenÅ£iei a documentelor elaborate –PLAM ÅŸi Raportul de monitorizare în 2010; In semestrul I 2011 au avut loc următoarele activităţi: interviuri la posturile locale de radio ÅŸi televiziune cât ÅŸi articole în presa locală; participare la întâlnirile organizate de InstituÅ£ia Prefectului cu primarii localităţilor de pe teritoriul judeÅ£ului, în scopul informării ÅŸi sensibilizării acestora la problemetica de mediu; publicare pe site-ul instituÅ£iei ÅŸi în ziarul local a termenului până la care se primesc propunerile de proiecte în cadrul procesului de actualizare a Planului NaÅ£ional de AcÅ£iune pentru ProtecÅ£ia Mediului precum ÅŸi prelungirea termenului, până la data de 31 mai 2011, de depunere a fiÅŸelor pentru propunerile de proiecte; intensificarea activităţilor de EducaÅ£ie ecologică ca urmare a înscrierii unui număr mai mare de instituÅ£ii de învăţământ în programul naÅ£ional „Eco-ÅŸcoala”; încheiere acorduri de colaborare cu instituÅ£iile de învăţământ ÅŸi cu ONG-uri.
w corelarea măsurilor din PLAM iniÅ£ial cu cele incluse în master planurile din domeniile apei, gestiunii deÅŸeurilor ÅŸi calităţii aerului pe judeÅ£ul Vrancea, având în vedere că au fost elaborate o serie de documente programatice cu care PLAM trebuie corelat. In acest scop, s-au avut în vedere : portofoliul de proiecte aprobat in trim III al anului 2011 al Planului de management integrat al deÅŸeurilor, finalizarea de către firma de consultanţă contractată în acest scop a Planului de investiÅ£ii la nivelul judeÅ£ului Vrancea în sectorul Apă Potabilă ÅŸi Apă Uzată, precum ÅŸi Programul de gestionare a calităţii aerului în municipiul FocÅŸani, oraÅŸ OdobeÅŸti ÅŸi com. Suraia.
w solicitarea autorităţilor publice locale, ONG-urilor din judeÅ£ ÅŸi agenÅ£ilor economici, transmiterea de propuneri de proiecte în vederea selectării lor în Portofoliul de proiecte al PNAPM (adresa nr.7970/30.08.2011)
w solicitarea primăriilor locale , date privind finalizarea listei cu proiectele de mediu in derulare (adresa nr.8870/30.09.2011)
w organizarea ÅŸedinÅ£ei Grupului de lucru, în data de 06.10.2011, în cadrul căreia s-au analizat draftul matricilor plan de acÅ£iune pentru PLAM actualizat/revizuit ÅŸi lista cu propunerile de proiecte de mediu ce vor fi incluse în PLAM actualizat/revizuit.
w solicitarea autorităţilor publice locale, ÅŸi agenÅ£ilor economici, transmiterea, în scris, a acÅ£iunilor propuse pentru soluÅ£ionarea aspectelor de mediu ridicate în cadrul ÅŸedinÅ£ei primului grup de lucru. (adresele nr.9087/07.10.2011, nr.9085/07.10.2011, nr.9086/07.10.2011, nr.9088/07.10.2011,nr.9621/26.10.2011,nr.9624/26.10.2011, nr.9623/26.10.2011,nr.9622/26.10.2011,nr.9620/26.10.2011ÅŸi nr.9700/31.10.2011). Urmare a solicitărilor adresate către toÅ£i cei implicaÅ£i în procesul de implementare/monitorizare au răspuns: Consiliul JudeÅ£ean Vrancea, GNM-Comisariatul JudeÅ£ean Vrancea, Primăria oraÅŸului Panciu, SC Vrancart SA Adjud, SC Enet SA FocÅŸani, DSP Vrancea, OCPI Vrancea, ISU Vrancea.
w realizarea planului de acÅ£iune actualizat/revizuit ÅŸi este în lucru planul de implementare cu stabilirea măsurilor ÅŸi a factorilor responsabili pe categorii de probleme de mediu identificate ÅŸi prioritizate la nivel de judeÅ£.
Monitorizarea PLAM Vrancea, semestrul II 2011, s-a realizat în perioada august-noiembrie 2011. Au fost utilizate modelele pentru matricile de implementare ÅŸi, respectiv, de monitorizare ÅŸi evaluare a rezultatelor implementării proiectelor.
Istituţia coordonatoare a procesului de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor implementării a fost Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea.
Stadiul de realizare a acţiunilor de mediu rezultat din PLAM Vrancea se prezintă astfel:
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
65 |
- |
- |
- |
- |
- |
65 |
|
≤ 2011 |
99 |
- |
- |
- |
- |
- |
99 |
|
>2011 |
- |
- |
53 |
- |
- |
- |
53 |
|
TOTAL |
164 |
- |
53 |
- |
- |
- |
217 |
- Oportunităţi/dificultăţi întâmpinate în derularea activităţilor în procesul de planificare/monitorizare/evaluare a activităţii de planificare de mediu:
Oportunităţi :
- posibilitatea accesării de fonduri UE , odată cu lansarea finanţării axelor din POR şi POS, pentru finanţarea proiectelor de mediu şi implicit realizarea obiectivelor din PLAM
-elaborarea de documente programatice cu care PLAM trebuie corelat în procesul de actualizare/revizuire:
- Programul de gestionare a calităţii aerului în municipiul FocÅŸani, oraÅŸ OdobeÅŸti ÅŸi com. Suraia
- Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor
- Portofoliul de proiecte aprobat in trim III al anului 2011 al Planului de management integrat al deşeurilor, care vizează Centrul de management integrat al deşeurilor Haret
- Proiectul „Extinderea ÅŸi reabilitarea infrastructurii de apă ÅŸi apă uzată în judeÅ£ul Vrancea - VranceAqua“, pentru care s-a obÅ£inut finanÅ£area de la Comisia Europeana ÅŸi lucrările vor începe în perioada imediat următoare.
Dificultăţi:
-lipsa unor proceduri clare de monitorizare/evaluare, respectiv revizuire PLAM
-neimplicarea unor instituÅ£ii cu responsabilităţi în procesul planificării acÅ£iunilor pentru mediu
- Demersuri întreprinse pentru îmbunătăţirea colaborării cu autorităţile locale ÅŸi cu alte instituÅ£ii implicate în procesul de planificare de mediu:
v s-au organizat întâlniri cu autorităţile locale, pe teme privind managementul deÅŸeurilor, calitatea apei, spaÅ£iile verzi.
v s-au distribuit materiale informative cu privire la obligaţiile şi responsabilităţile pe care le au autorităţile locale pentru rezolvarea problemelor de mediu;
v s-au derulat programe colaborare cu unităţile de învăţământ din judeÅ£ pentru desfăşurarea acÅ£iunilor de educaÅ£ie ecologică:
-a fost lansat proiectul de parteneriat educaÅ£ional „Un mediu curat,oxigen garantat”,care a reunit elevi ÅŸi profesori de la cele trei ÅŸcoli partenere Colegiul National „Al.I.Cuza” FocÅŸani,Grupul Åžcolar „G.G.Longinescu”Focsani ÅŸi Åžcoala cu cls.I-VIII”Principele Åžerban Ghica ÅŸi Principesa AristiÅ£a Ghica”Sihlea.Proiectul s-a derulat în perioada 16.03.2011-16.06.2011 cu sprijinul autorităţilor locale din FocÅŸani ÅŸi Sihlea.
v s-au furnizat date şi s-a colaborat la elaborarea documentelor strategice de planificare iniţiate de unităţile administrative teritoriale din judeţ:
-participare la analiza solicitată de consultantul pentru revizuirea proiectului “Sistemul de management integrat al deÅŸeurilor din judeÅ£ul Vrancea “ în vederea obÅ£inerii acordurilor de închidere a depozitelor neconforme GoleÅŸti , OdobeÅŸti , Panciu , Adjud , Haret ÅŸi a depozitelor rurale
- acordare consultanţă în cadrul „Proiectului de Servicii Municipale” pentru pregătirea de proiecte , în vederea finanţării din Fonduri UE – contract 1 „Servicii de Consultanţă pentru JudeÅ£ele Brăila, ConstanÅ£a, GalaÅ£i, IalomiÅ£a, Ilfov ÅŸi Vrancea”.In sectorul apa potabilă ÅŸi apă uzată s-a obÅ£inut finanÅ£are pentru 8 localităţi din JudeÅ£ul Vrancea: municipiul FocÅŸani cu satul MândreÅŸti; comuna Cîmpineanca cu satele Pietroasa ÅŸi Cîmpineanca; com.GoleÅŸti cu satele Ceardac ÅŸi GoleÅŸti; oraÅŸul OdobeÅŸti; oraÅŸul MărăşeÅŸti; oraÅŸul Panciu cu satele componente Neicu, Satul Nou, Crucea de Jos, Crucea de Sus ÅŸi Dumbrava; municipiul Adjud cu satul component Adjudul Vechi; com.Homocea cu satul Lespezi. Lucrările au fost începute din 30.03.2011. Perioada contractului de finanÅ£are este de 57 luni, termen de implementare 31.12.2014 cu o valoare de 441 765 258 lei.
- Stadiul de realizare a acţiunilor de mediu rezultat din PLAM Vrancea, pe categorii de probleme, se prezintă astfel:
Categoria de probleme: CALITATEA NECORESPUNZĂTOARE ŞI CANTITATEA INSUFICIENTĂ A APEI POTABILE
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
5 |
- |
- |
- |
- |
- |
5 |
|
≤ 2011 |
2 |
- |
- |
- |
- |
- |
2 |
|
>2011 |
- |
- |
12 |
- |
- |
- |
12 |
|
TOTAL |
7 |
- |
12 |
- |
- |
- |
19 |
Categoria de probleme: POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
≤ 2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
>2011 |
- |
- |
10 |
- |
- |
- |
10 |
|
TOTAL |
- |
- |
10 |
- |
- |
- |
10 |
Categoria de probleme: POLUAREA SOLULUI ÅžI APELOR SUBTERANE
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
≤ 2011 |
12 |
- |
- |
- |
- |
- |
12 |
|
>2011 |
- |
- |
18 |
- |
- |
- |
18 |
|
TOTAL |
12 |
- |
18 |
- |
- |
- |
30 |
Categoria de probleme: POLUAREA ATMOSFEREI
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
3 |
- |
- |
- |
- |
- |
3 |
|
≤ 2011 |
15 |
- |
- |
- |
- |
- |
15 |
|
>2011 |
- |
- |
1 |
- |
- |
- |
1 |
|
TOTAL |
18 |
- |
1 |
- |
- |
- |
19 |
Categoria de probleme: AMENINTARI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ÅžI ANTROPICE
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
1 |
- |
- |
- |
- |
- |
1 |
|
≤ 2011 |
9 |
- |
- |
- |
- |
- |
9 |
|
>2011 |
- |
- |
9 |
- |
- |
- |
9 |
|
TOTAL |
10 |
- |
9 |
- |
- |
- |
19 |
Categoria de probleme: URBANIZAREA MEDIULUI
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
20 |
- |
- |
- |
- |
- |
20 |
|
≤ 2011 |
5 |
- |
- |
- |
- |
- |
5 |
|
>2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL |
25 |
- |
- |
- |
- |
- |
25 |
Categoria de probleme: MANAGEMENTUL DEÅžEURILOR
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
2 |
- |
- |
- |
- |
- |
2 |
|
≤ 2011 |
17 |
- |
- |
- |
- |
- |
17 |
|
>2011 |
- |
- |
3 |
- |
- |
- |
3 |
|
TOTAL |
19 |
- |
3 |
- |
- |
- |
22 |
Categoria de probleme: RELATIA MEDIU - SANATATE
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
9 |
- |
- |
- |
- |
- |
9 |
|
≤ 2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
>2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL |
9 |
- |
- |
- |
- |
- |
9 |
Categoria de probleme: INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE APM VRANCEA
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
7 |
- |
- |
- |
- |
- |
7 |
|
≤ 2011 |
4 |
- |
- |
- |
- |
- |
4 |
|
>2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL |
11 |
- |
- |
- |
- |
- |
11 |
Categoria de probleme: INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE, AGENTI ECONOMICI, ONG-uri PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
10 |
- |
- |
- |
- |
- |
10 |
|
≤ 2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
>2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL |
10 |
- |
- |
- |
- |
- |
10 |
Categoria de probleme: TURISM SI AGREMENT
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
≤ 2011 |
8 |
- |
- |
- |
- |
- |
8 |
|
>2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL |
8 |
- |
- |
- |
- |
- |
8 |
Categoria de probleme: MEDIU NATURAL SI ANTROPIC
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
1 |
- |
- |
- |
- |
- |
1 |
|
≤ 2011 |
27 |
- |
- |
- |
- |
- |
27 |
|
>2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL |
28 |
- |
- |
- |
- |
- |
28 |
Categoria de probleme: EDUCATIE ECOLOGICA SI INFORMAREA COMUNITATII
număr de acţiuni
Termen de realizare |
Realizate |
Realizate în avans |
In curs de realizare |
Nerealizate |
Amânate |
Anulate |
Total |
|
Permanente |
7 |
- |
- |
- |
- |
- |
7 |
|
≤ 2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
>2011 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL |
7 |
- |
- |
- |
- |
- |
7 |
- Raportul anual de evaluare a rezultatelor implementării PLAM-Judeţul Vrancea
Raportul de monitorizare ÅŸi evaluare a planului local de acÅ£iune pentru mediu prezintă situaÅ£ia acÅ£iunilor propuse în cadrul celor 13 categorii de probleme de mediu identificate în judeÅ£ul Vrancea.
Pentru perioada analizată (anul 2011) n-au fost identificate acţiuni cu termene scadente , 65 de acţiuni au caracter permanent şi au fost realizate.
Din totalul de 217 acÅ£iuni prevăzute în plan, pînă în prezent, au fost realizate integral 99 acÅ£iuni, 53 acÅ£iuni sunt în curs de realizare, 65 acÅ£iuni au caracter permanent. Nu sunt acÅ£iuni realizate în avans, nerealizate sau amânate.
Faţă de analiza precedentă efectuată la finele anului 2010, se constată că deÅŸi orizontul de timp al acÅ£iunilor prevăzute în PLAM este intervalul 2005-2015, se poate considera că, în conjunctura actuală de criză economică procentul de acÅ£iuni realizate (75,5 %) precum ÅŸi cel al acÅ£iunilor în curs de realizare (24,5 %) este foarte bun, majoritatea acÅ£iunilor fiind eÅŸalonate la începutul acestei perioade.
In continuare este prezentat stadiul implementării PLAM- JudeÅ£ul Vrancea, pe categorii de probleme, care au înregistrat o serie de progrese în rezolvarea problemelor de mediu majore identificate.
Categoria de probleme: CALITATEA NECORESPUNZĂTOARE ŞI CANTITATEA INSUFICIENTĂ A APEI POTABILE
Probleme specifice |
|
Calitatea necorespunzătoare a apei utilizate în scop potabil în anumite zone |
|
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat |
|
Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile cu importante pierderi de apă |
|
Deficienţe privind managementul apei potabile (debit disponibil, sursă, calitate, consumator) |
|
Necesitatea dezvoltării sistemului de monitoring corespunzător al calităţii apei potabile |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
4
|
1
|
0 |
3( termen 2015) |
|
4 |
1 |
0 |
3( termen 2015) |
|
5 |
0 |
0 |
5( termen 2015) |
|
4 |
3( termen permanent) |
0 |
1( termen 2012) |
|
2 |
2( termen permanent) |
0 |
0 |
La nivelul localităţilor, alimentarea cu apă a populaÅ£iei se asigură prin sisteme centralizate de alimentare cu apă sau din instalaÅ£ii locale-fântâni ÅŸi captări de izvoare. În judeÅ£ alimentarea cu apă a populaÅ£iei în sistem centralizat se face din subteran, utilizatorii de apă de suprafaţă fiind comunele Soveja ÅŸi DumitreÅŸti.
Folosinţele de apă care exploatează surse din subteran sau de suprafaţă au fost asigurate la nivelul necesarului de apă solicitat.
Problema – Starea tehnică necorespunzătoare a reÅ£elelor de aducÅ£iune ÅŸi de distribuÅ£ie a apei potabile cu importante pierderi de apă, având ca obiectiv creÅŸterea gradului de folosinţă a apei ÅŸi menÅ£inerea calităţii apei.
O serie de studii de fezabilitate/proiecte tehnice privind reabilitarea ÅŸi extinderea reÅ£elelor de alimentare cu apă potabilă au fost reactualizate/realizate, lucrările aflându-se în diferite etape de realizare. Lungimea reÅ£elelor de distribuÅ£ie apă potabilă a crescut atât în mediul urban cât ÅŸi rural, situaÅ£ia la nivel de judeÅ£, la finele anului 2010, prezentându-se astfel:
SC CUP SA Focşani - lungime totală 130 km
SC CUP SA – sucursala apă-canal Adjud: lungime totală reÅ£ea de distribuÅ£ie 21,2 km
SC CUP SA – sucursala apă-canal MărăşeÅŸti : lungime totală 1,2 km
SC CUP SA – sucursala apă-canal OdobeÅŸti : lungime totală 29 km
SC CUP SA – sucursala apă-canal Panciu :lungime totală 44,3 km.
Numărul de locuitori din zona urbană racordaÅ£i la reÅ£eaua de alimentare cu apă potabilă în anul 2010 : 129300 locuitori.
In mediul rural, reţeaua de distribuţie apă potabilă a crescut cu 217 km, existau 50 de sisteme de alimentare cu apă, pentru alimentarea totală sau parţială, a 45 comune din totalul de 68 comune ale judeţului Vrancea.
Pierderile de apă de pe sistemele de alimentare cu apă au fost în limitele admise de standardele în vigoare, pierderi ce au rezultat în special din procesul de tratare a apei ÅŸi avarii pe reÅ£ele.
Problema - DeficienÅ£e privind managementul apei potabile (debit disponibil, sursă, calitate, consumator) având ca obiectiv – îmbunătăţirea monitorizării ÅŸi a managementului apei potabile ÅŸi
Problema - Necesitatea dezvoltării sistemului de monitoring corespunzător al calităţii apei potabile, având ca obiectiv -evaluarea riscului calităţii apelor asupra sănătăţii populaÅ£iei.
Cu toate că sursa de apă este subterană, apa brută nu îndeplineÅŸte în totalitate concentraÅ£iile maxime admise de legislaÅ£ia în vigoare, motiv pentru care sunt sisteme cu staÅ£ii de tratare a fierului, manganului ÅŸi amoniului.
In 2011, acţiunea cu caracter permanent, privind monitorizarea de control şi de audit a calităţii apei potabile produsă şi distribuită, s-a realizat de către Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Vrancea, care a aplicat măsurile de remediere a deficienţelor constatate.
În mediul urban, DSP Vrancea a analizat un număr total de 7761 probe de apă din care :
- 1937 probe pentru analize microbiologice, 100% fiind conforme Legii 458/2002.
- 5824 probe pentru analize fizico-chimice din care neconforme la parametrii "clor rezidual liber" 4,06% ÅŸi "turbiditate" 0,24%.
Cauzele neconformităţilor :
1. Lipsa staţiilor de tratare (dezinfecţie);
2.Asigurarea dezinfecţiei cu clorură de var, manual, determină neasigurarea unei concentraţii constante a clorului rezidual liber pe parcursul zilei.
Măsuri aplicate:
1. Modernizarea /dotarea instalaţiilor de alimentare cu apă cu staţie de tratare mecanică;
2. Verificarea permanentă atât a concentraÅ£iei in substanţă activă a dezinfectanÅ£ilor cât ÅŸi monitorizarea concentraÅ£iei clorului rezidual liber în reÅ£eaua de distribuÅ£ie (la consumatori).
În mediul rural, din instalaÅ£iile centrale ce aparÅ£in SPESRAA (Consiliul JudeÅ£ean Vrancea) DSP Vrancea a analizat un număr total de 597 probe de apă din care :
- 504 probe apă, microbiologic fiind 100% conforme Legii 458/2002.
- 93 probe apă, fizico-chimic fiind neconforme 14 probe (15,05%) la parametrii "clor rezidual liber" , "nitraţi" , "nitriţi" şi "fier".
Cauzele neconformităţilor :
- FuncÅ£ionarea deficitară a staÅ£iilor de tratare (dezinfecÅ£ie) cu clor gazos în sezonul rece;
2. Calitatea necorespunzătoare a apei la surse (cantităţi crescute de nitraţi, nitriţi sau fier).
3. Lipsa unor procedee de tratare adecvate, pentru reducerea concentraÅ£iei parametrului evidentiat în exces(fier).
şi a aplicat următoarele măsuri:
1. Modernizarea /dotarea instalaţiilor de alimentare cu apă cu staţie de tratare cu hipoclorit de sodiu (la 13 instalaţii);
2. Verificarea permanentă atât a concentraÅ£iei in substanţă activă a dezinfectanÅ£ilor cât ÅŸi monitorizarea concentraÅ£iei clorului rezidual liber în reÅ£eaua de distribuÅ£ie (la consumatori).
3. Întocmirea documentaÅ£iei pentru solicitarea primei derogări pentru parametrul "nitraÅ£i" pe o perioadă de 3 ani (pentru instalaÅ£ia Cârligele).
4. Dotarea cu instalaţii de deferizare
În mediul rural, din instalaÅ£iile centrale ce aparÅ£in Primăriilor, DSP Vrancea a analizat un număr total de 1074 probe de apă din care :
- 725 probe apă din punct de vedere microbiologic, 18 probe (2,48%) fiind neconforme Legii 458/2002.
- 349 probe apă din punct de vedere fizico-chimic, 79 probe (22,63%) fiind neconforme la parametrii "clor rezidual liber" , "nitraţi" , "nitriţi" şi "fier".
Principalele cauze de nepotabilitate a apei distribuite consumatorilor :
1. Funcţionarea deficitară/nefuncţionarea staţiilor de tratare (dezinfecţie).
2. Dificultăţi în aprovizionarea cu clor gazos prin lipsa mijloacelor de transport speciale, autorizate, ceea ce a determinat neefectuarea dezinfecÅ£iei apei.
3. Ineficienţa staţiilor de tratare a apei cu UV.
4. Efectuarea manuală a dezinfecÅ£iei apei, ceea ce determină imposibilitatea asigurării unei concentraÅ£ii constante a clorului rezidual liber în apa produsă ÅŸi distribuită, pe parcursul zilei.
5. Lipsa posibilităţii efectuării dezinfectiei la nivelul bazinelor metalice tip hidrosferă, foarte vechi (Cîmpineanca - sursa CAP, Tătăranu - sursele MărtineÅŸti, Bordeasca Veche ÅŸi ObileÅŸti).
6. Calitatea necorespunzătoare a apei la surse (cantităţi crescute de nitraţi, nitriţi sau fier).
7.Lipsa unor procedee de tratare adecvate, pentru reducerea concentraÅ£iei parametrilor chimici evidenÅ£iaÅ£i în exces.
şi a aplicat următoarele măsuri :
1. Dotarea instalaţiei de apă cu staţie de dezinfecţie cu hipoclorit de sodiu - localitatea Coteşti;
2. Amenajarea unor spatii pentru depozitarea în condiÅ£ii optime a clorurii de var utilizată pentru dezinfecÅ£ia apei.
3. Suplimentarea procedeului de tratare a apei prin clorinare, la instalaÅ£iile care dispun de staÅ£ii de dezinfectie cu UV (Vrîncioaia, NegrileÅŸti, PăuneÅŸti -sursa Bodea).
4. Trecerea în conservare a forajelor care au un conÅ£inut crescut de nitraÅ£i, în localităţile care au dispus de posibilităţi alternative (localităţile Slobozia Bradului ÅŸi BătineÅŸti).
5. Întocmirea documentaÅ£iei pentru solicitarea primei derogări pentru parametrul
"nitraţi" pe o perioadă de 3 ani (pentru instalaţiile Bordeşti, Coteşti, Gugeşti, Răcoasa -satele Răcoasa şi Mărăşti).
La nivelul judeÅ£ului Vrancea, există, în derulare, programe de etapizare privind realizarea lucrărilor ÅŸi măsurilor în vederea protecÅ£iei calităţii apelor pentru folosinÅ£ele de apă, care cuprind:
- modernizări ale sistemului de alimentare cu apă potabilă;
- reabilitarea reţelelor de distribuţie apă la consumatori;
- retehnologizare şi modernizare staţii de epurare ape uzate cu execuţie treaptă mecanică, treapta biologică şi treaptă terţiară
- reabilitare şi extindere reţele de canalizare
Au fost întocmite proiecte ÅŸi depuse pentru obÅ£inerea finanţării :
-„Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judeÅ£ul Vrancea “ – Aglomerarea FocÅŸani , amplasament pe teritoriul administrativ al municipiului Adjud
-,,Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul Vrancea “ – Aglomerarea FocÅŸani , amplasament pe teritoriul administrativ al municipiului FocÅŸani si al localităţilor Cimpineanca si GoleÅŸti , jud. Vrancea
-,,Reabilitarea ÅŸi modernizarea sistemului de alimentare cu apă ÅŸi canalizare in judeÅ£ul Vrancea “ – Aglomerarea OdobeÅŸti , amplasament pe teritoriul administrativ al oraÅŸului OdobeÅŸti ÅŸi al localităţilor JariÅŸtea ÅŸi BoloteÅŸti
-,,Reabilitarea ÅŸi modernizarea sistemului de alimentare cu apă ÅŸi canalizare in judeÅ£ul Vrancea “ – Aglomerarea Homocea , amplasament pe teritoriul administrativ al com. Homocea, satele Homocea ÅŸi Lespezi
Pentru proiectul „Extinderea ÅŸi reabilitarea infrastructurii de apă ÅŸi apă uzată în judeÅ£ul Vrancea - VranceAqua“, s-a obÅ£inut finanÅ£area de la Comisia Europeana. Compania de Utilităţi
Publice Focsani (SC CUP SA) a scos la licitaÅ£ie o lucrare de mare anvergură pentru reabilitarea ÅŸi modernizarea sistemului de alimentare cu apă în judeÅ£ul Vrancea. Extinderea ÅŸi reabilitarea infrastructurii de apă ÅŸi apă uzată în judeÅ£ul Vrancea“ este un proiect finanÅ£at în cadrul POS Mediu, cu o valoare de 107.068.652 euro. De acest proiect, care urmează să fie implementat de operatorul regional de apă – SC CUP SA – vor beneficia aproximativ 160 de mii de cetăţeni ai judeÅ£ului Vrancea. Proiectul este destinat oraÅŸelor FocÅŸani, Adjud, Panciu, MărăşeÅŸti, OdobeÅŸti, dar ÅŸi comunelor GoleÅŸti, Câmpinean-ca ÅŸi Homocea. El prevede reabi-litarea puÅ£urilor de apă, a staÅ£iilor de tratare a apei potabile, a conductelor de aducÅ£iune, extinderea sistemului de distribuÅ£ie a apei, extinderea ÅŸi reabilitarea reÅ£elelor de canalizare din aceste localităţi, dar ÅŸi realizarea a cinci noi staÅ£ii de epurare.
Categoria de probleme: POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
Probleme specifice |
|
Preepurarea/epurarea inexistenţa/necorespunzătoare a apelor uzate provenite din activităţi industriale, zootehnice si agricole |
|
InexistenÅ£a sistemelor de canalizare ÅŸi epurare a apelor uzate menajere în localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă |
|
DeficienÅ£e în sistemul de canalizare ÅŸi epurare a apelor uzate in localităţile urbane/rurale în care există |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
2 |
0 |
0 |
2( termen 2015) |
|
4 |
0 |
0 |
4(termen 2022) |
|
4 |
0 |
0 |
4(termen 2018) |
Au fost inventariate 3 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 10 acÅ£iuni din care: realizate 0, în curs de realizare 10, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0.
Principalele cauze ale poluării apelor de suprafaţă sunt apele uzate industriale, apele uzate menajere epurate insuficient, activităţile din industria extractivă.
Problema- Preepurarea/epurarea inexistentă/necorespunzătoare a apelor uzate provenite din activităţi industriale, zootehnice ÅŸi agricole, având ca obiectiv- monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă ÅŸi de adâncime
Pe parcusul anului 2011 cursurile de apă urmărite de SGA Vrancea au fost supravegheate din punct de vedere al calităţii apei printr-o reÅ£ea cu 15 secÅ£iuni de control în judeÅ£ul Vrancea, monitorizarea realizându-se pe o lungime totală de 636 km.
Calitatea globală a apelor înregistrate în secÅ£iunile de supraveghere s-a urmărit astfel:
- pe râul Siret – 4 secÅ£iuni: Adjudu Vechi, CosmeÅŸti, BilieÅŸti, Lungoci
- pe râul Putna - 4 secÅ£iuni: Tulnici, Colacu, Podu Zamfirei ÅŸi BoÅ£ârlău.
- pe râul Râmnicu Sărat – 3 secÅ£iuni: Tulburea, NicoleÅŸti, MăicăneÅŸti
- pe râul TrotuÅŸ – o secÅ£iune: Adjud
- pe râul Milcov - 3 secÅ£iuni:Reghiu, GoleÅŸti ÅŸi Răstoaca
- pe râul Râmna - 2 secÅ£iuni: JiliÅŸte ÅŸi RăşcuÅ£a
Evoluţia calităţii apelor a fost studiată pe grupe de indicatori:
- RO( regimul de oxigen): Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr
- Nutrienţi: NH4, NO3, NO2, ortofosfaţi, Ptotal
- Salinitate - reziduu fix, cloruri, sulfaţi, calciu, sodiu, duritate totală.
- Poluanţi toxici specifici de origine naturală: Fe, Mn, Cu
- Alţi indicatori chimici relevanţi - fenoli şi detergenţi anionici activi
Incadrările în clasele de calitate ale secÅ£iunilor apelor de suprafaţă, în conformitate cu prevederile Ord. 161/2006 , la nivelul semestrului I al anului 2011, sunt următoarele:
Râul Siret
|
Clasa de calitate |
|
||||
|
Adjudu Vechi |
CosmeÅŸti |
BilieÅŸti
|
Lungoci |
||
1. regimul oxigenului |
II |
I |
II |
II |
||
2. nutrienţi |
II |
II |
I |
I |
||
3. ioni generali, salinitate |
II |
I |
II |
II |
||
4. substanţe toxice organice |
- |
- |
- |
I |
||
FINAL |
II |
II |
II |
II |
||
|
Râul Siret s-a încadrat în clasa a II a de calitate conform Ordinului 161/2006 în toate secÅ£iunile de control.
Râul Putna
Clasa de calitate
Tulnici
Colacu
BoÅ£îrlău
Podu Zamfirii
1. regimul oxigenului
I
II
II
I
2. nutrienţi
I
I
I
I
3. ioni generali, salinitate
I
II
III
II
4. substanţe toxice organice
-
-
I
-
FINAL
I
II
III
II
Râul Putna s-a încadrat în clasa a I a de calitate conform Ordinului 161/2006 în secÅ£iunea de control Tulnici, în clasa a II a de calitate în secÅ£iunile de control Colacu, Podu Zamfirei ÅŸi în clasa a III a de calitate în secÅ£iunea de control BoÅ£îrlău.
Râul Rîmnicu Sărat
Clasa de calitate
Tulburea
NicoleÅŸti
Măicăneşti
1. regimul oxigenului
II
II
II
2. nutrienţi
I
III
II
3. ioni generali, salinitate
IV
IV
V
4. substanţe toxice organice
-
-
I
FINAL
IV
IV
V
Râul Rîmnicu Sărat s-a încadrat în clasa a IV a de calitate conform Ordinului 161/2006 în secÅ£iunile de control Tulburea, NicoleÅŸti ÅŸi în clasa a V a de calitate în secÅ£iunea de control MăicăneÅŸti.
Râul TrotuÅŸ
|
Clasa de calitate |
|
|
Adjud |
|
1. regimul oxigenului |
II |
|
2. nutrienţi |
I |
|
3. ioni generali, salinitate |
II |
|
4. substanţe toxice organice |
I |
|
FINAL |
II |
Râul TrotuÅŸ se încadreaza în clasa a II a de calitate conform Ordinului 161/2006.
Râul Milcov
|
Clasa de calitate |
|
|||
|
Reghiu |
GoleÅŸti |
Răstoca |
||
1. regimul oxigenului |
I |
II |
II |
||
2. nutrienţi |
I |
I |
I |
||
3. ioni generali, salinitate |
III |
III |
III |
||
4. substanţe toxice organice |
- |
- |
- |
||
FINAL |
III |
III |
III |
||
|
Râul Milcov s-a încadrat în clasa a III a de calitate conform Ordinului 161/2006 în toate secÅ£iunile de control.
În anul 2011 următorii agenÅ£i economici au monitorizat apele uzate deversate în emisar natural (obligatie prevăzută în actele de reglementare deÅ£inute) :
? SC VRANCART ADJUD (pH , suspensii , reziduu fix , CBO5 , CCO-Cr , amoniu , fenoli , azotaţi , azotiţi , substanţe extractibile )
? CUP SA - sucursala ADJUD (suspensii , reziduu fix , CBO5 , CCO-Cr, amoniu, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile, detergenţi)
? CUP RA FOCŞANI (suspensii , reziduu fix , CBO5 , CCO-Cr , amoniu , detergenţi , azotaţi , azotiţi , substanţe extractibile )
? CUP SA - sucursala MĂRĂŞEŞTI (suspensii , reziduu fix , CBO5 , CCO-Cr, amoniu, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile, detergenţi)
? CUP SA - sucursala ODOBEŞTI (suspensii , reziduu fix , CBO5 , CCO-Cr, amoniu, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile, detergenţi)
? CUP SA - sucursala PANCIU (suspensii , reziduu fix , CBO5 , CCO-Cr, amoniu, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile, detergenţi)
? SC ENET FOCŞANI ( pH , substanţe extractibile , temperatură , cloruri )
? SC ROMSEH TOOLS FOCÅžANI ( pH , suspensii , cianuri , Cr , produs petrolier)
? SC VEF SA FOCŞANI (pH , suspensii , reziduu fix , Fe , substanţe extractibile
Faţă de concentraÅ£iile maxime admise de normativele ÅŸi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri la indicatorul amoniu la SC CUP – sucursala OobeÅŸti în lunile ianuarie, aprilie, mai ÅŸi iunie 2011
APM Vrancea, în anul 2011, în cadrul laboratorului, a efectuat analize fizico-chimice la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă:
- SC VRANCART SA ADJUD
- CUP SA - sucursala ADJUD
- CUP SA FOCÅžANI
- CONSILIUL LOCAL GUGEÅžTI
- CUP SA- sucursala MĂRĂŞEŞTI
- CUP SA - sucursala ODOBEÅžTI
- CUP SA - sucursala PANCIU
Faţă de concentraÅ£iile maxime admise de Normativele ÅŸi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori monitorizaÅ£i :
Sursa de apă uzată |
Receptor |
PoluanÅ£i la care s-au înregistrat depăşiri |
|
SC VRANCART SA ADJUD |
râul Siret |
iunie: CCO-Cr; |
|
CUP SA - sucursala ADJUD |
râul TrotuÅŸ |
ianuarie: CCO-Cr, detergenţi, NH4; februarie, martie, aprilie, mai: detergenţi, NH4; iunie: CCO-Cr,NH4 ; |
|
CONSILIUL LOCAL GUGEÅžTI
|
râul Râmna |
ianuarie, februarie: CCO-Cr, NH4; NH4;, martie, aprilie, mai, iunie: NH4; |
|
CUP SA - sucursala MĂRĂŞEŞTI
|
râul Siret |
ianuarie: CCO-Cr, detergenţi, NH4; februarie: detergenţi, NH4; martie, aprilie, mai, iunie: detergenţi, NH4; |
|
CUP SA - sucursala ODOBEÅžTI
|
râul Milcov |
ianuarie, februarie, iunie: suspensii, CCO-Cr, detergenţi, NH4; martie: detergenţi, NH4; aprilie, mai: suspensii, detergenţi, NH4; |
|
CUP SA - sucursala PANCIU
|
pârâul Hăulita |
februarie, iunie: NH4; martie, aprilie, mai: detergenţi, NH4; |
Problema - InexistenÅ£a sistemelor de canalizare ÅŸi epurare a apelor uzate menajere în localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, având ca obiective: reducerea impactului asupra emisarilor a apelor evacuate prin realizarea staÅ£iilor de epurare, reÅ£ele de canalizare ÅŸi reducerea impactului asupra emisarilor, a apelor evacuate prin reabilitarea/modernizarea staÅ£iilor de epurare, reÅ£ele de canalizare.
Atât agenÅ£ii economici cât ÅŸi autorităţile publice locale au făcut o serie de investiÅ£ii (în limita fondurilor financiare identificate) în ceea ce priveÅŸte staÅ£iile de epurare, iar principalii agenÅ£i
economici din judeÅ£ au în derulare măsuri care au ca scop îmbunătăţirea calităţii indicatorilor de calitate ai apelor uzate deversate provenite din procesele de producÅ£ie.
Au fost realizate următoarele proiecte cu finanţare PHARE:
- Echipare edilitară ÅŸi modernizare infrastructura zona Siret – Siretel , Adjud
- Echipare edilitară şi modernizare infrastructura zona Copacesti , Adjud
Aceste proiecte au inclus şi lucrări la reţeaua de canalizare din respectivele zone .
In urma măsurilor luate de Primăria Gugeşti s-a realizat staţia de epurare a comunei Gugeşti cu finantare SAPARD .
S-a realizat staÅ£ia de epurare ÅŸi reÅ£eaua de canalizare in localitatea LepÅŸa, cu finanÅ£are SAPARD , dar nu a fost pusă încă in funcÅ£iune datorită unor deficienÅ£e constructive.
S-a realizat staÅ£ia de epurare ÅŸi reteaua de canalizare in comuna Vidra cu finanÅ£are SAPARD , aceasta funcÅ£ionând la parametrii proiectaÅ£i ÅŸi asigurând ÅŸi captarea apelor uzate de la Spitalul Vidra.
S-a realizat extinderea şi modernizarea staţiei de epurare din municipiul Focşani, cu finanţare ISPA
A fost finanÅ£at prin Fondul de Mediu proiectul Consiliului Local Soveja „StaÅ£ie de epurare în Comuna Soveja”.
Progrese în sectorul industrial:
SC VRANCART SA ADJUD a preconizat pentru anul 2014 realizarea unui proiect ce vizează reducerea poluanÅ£ilor la sursă, din apele uzate evacuate în râul Siret, în vederea respectării NTPA 001/2005. Proiectul prevede realizarea unui sistem de limpezire a apelor reziduale la instalaÅ£ia de fabricat hârtie igienică ÅŸi folosirea apei limpezite în procesul tehnologic.
Categoria de probleme: POLUAREA SOLULUI ÅžI APELOR SUBTERANE
Probleme specifice |
|
Poluarea apelor subterane ÅŸi solului cu substante utilizate in agricultura (ingrasaminte chimice , pesticide , etc.) |
|
Tăierea necontrolată a pădurilor ÅŸi necorelarea volumului masei lemnoase supuse exploatării cu ritmul de regenerare ÅŸi creÅŸtere a acestora ceea ce a favorizat fenomenul de alunecare a versanÅ£ilor ÅŸi de distrugere a solului. SuprafeÅ£e întinse afectate , în diferite grade , de alunecări de teren . |
|
SuprafeÅ£e întinse afectate de eroziune , in diferite grade .Eroziunea accentuată a solului dată ÅŸi de lipsa perdelelor forestiere de protecÅ£ie (zonelor impădurite) |
|
Neaplicarea amendamentelor corespunzătoare pe terenurile acide ÅŸi sărăturate.SuprafeÅ£e întinse de terenuri acide ÅŸi/sau sărăturate . |
|
Poluarea provocată de depozitele de deşeuri necorespunzător amenajate (amplasate). |
|
Evacuarea necorespunzătoare a dejecţiilor de la fermele zootehnice |
|
Poluarea prin lucrări de excavaÅ£ii ÅŸi depozitări de steril “la zi” |
|
Inexistenta unui sistem de evidenţă cu caracterizare, nominalizare şi amplasamentul pe terenuri legate de poluarea solului cu pesticide |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
3 |
0 |
0 |
3( termen 2016) |
|
6 |
1 |
0 |
5(termen 2014 si permanent) |
|
6 |
1 |
0 |
5(termen 2014 si permanent) |
|
5 |
0 |
0 |
5(termen 2017) |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
1 |
1 |
0 |
0 |
|
1 |
1 |
0 |
0 |
|
6 |
6 |
0 |
0 |
S-au identificat 8 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 30 de acÅ£iuni din care: realizate 12, în curs de realizare 18, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0.
Problema- Poluarea apelor subterane ÅŸi solului cu substante utilizate in agricultura (ingrasaminte chimice , pesticide , etc.), având ca obiectiv implementarea bunelor practici în agricultură.
Monitorizarea calităţii solului se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 444/2002 privind finanÅ£area studiilor pedologice ÅŸi agrochimice ÅŸi finanÅ£area sistemului naÅ£ional de monitorizare sol-teren pentru agricultură ÅŸi al Ordinului 222/2002 privind aprobarea Metodologiei întocmirii studiilor pedologice ÅŸi agronomice.
Prin procedura de avizare/autorizare, APM Vrancea a impus prin actele de reglementare emise, obligativitatea respectării condiÅ£iilor prevăzute de studiile pedologice ÅŸi agrochimice realizate de OSPA ÅŸi a prevederilor Codului de bune practice agricole, în ceea ce priveÅŸte aplicarea pe terenurile agricole, ca fertilizant natural, a dejecÅ£iilor ÅŸi apelor uzate provenite din fermele zootehnice. ConÅŸtientizarea producătorilor agricoli se regăseÅŸte în toate lucrările OSPA efectuate la cererea beneficiarilor.
Din cantitatea existentă iniÅ£ial la unităţi economice , de 68,114 tone pesticide, a fost eliminată o cantitate de 61,944 t in cadrul proiectului PHARE RO 2002 / 000 – 586.04.07, iar in prezent se mai află pe stoc la 3 unităţi o cantitate totală de 6,17 tone , care nu a fost prinsă în acest proiect ÅŸi se analizează alte oportunităţi privind eliminarea acestora.
Problema – SuprafeÅ£e întinse afectate de eroziune, în diferite grade.Eroziunea accentuată a solului dată ÅŸi de lipsa perdelelor forestiere de protecÅ£ie (zonelor împădurite), având ca obiectiv reducerea eroziunii solului.
OSPA Vrancea a realizat următoarele acţiuni: actualizarea inventarului suprafeţelor degradate, delimitarea perimetrului de ameliorare şi a naturii degradărilor, necesarul de lucrări de ameliorare.
Pînă în prezent suprafaÅ£a amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solului la nivel de judeÅ£ este de 51788 ha.
Proiecte aprobate spre finanÅ£are (în anul 2009) prin Programul De Îmbunătăţire A Calităţii Mediului Prin Împădurirea Terenurilor Agricole Degradate, sunt în etapa de finalizare a lucrărilor în oraÅŸul Panciu ÅŸi comunele Ciorăşti ÅŸi MăicăneÅŸti .
Problema – Poluarea provocată de depozitele de deÅŸeuri necorespunzător amenajate (amplasate), având ca obiectiv închiderea depozitelor neconforme corelată cu execuÅ£ia depozitelor ecologice. Sunt în procedură de reglementare proiectele tehnice care vizează închiderea depozitelor menajere orăşeneÅŸti în cele 5 oraÅŸe:FocÅŸani, Adjud, MărăşeÅŸti, Panciu, OdobeÅŸti.
SC VRANCART SA ADJUD finalizează până la sfârÅŸitul anului 2011 lucrările de închidere a depozitului de deÅŸeuri lichide ÅŸi de refacere a calităţii mediului în zona de impact.
AcÅ£iuni ce vor fi incluse în PLAM actualizat/revizuit:
-Identificarea de către autorităţile publice locale, a unor amplasamente/moduri de gestionare la nivelul localităţilor pentru depozitarea/eliminarea/valorificarea, în condiÅ£ii conforme cu prevederile legale, a deÅŸeurilor inerte, rezultate din construcÅ£ii/demolări .
-Actualizarea listei, la nivelul judeÅ£ului Vrancea, cu siturile contaminate/potenÅ£ial contaminate. APM Vrancea, pe baza datelor existente, efectuează în această perioadă analiza preliminară a amplasamentului cu deÅŸeuri chimice care au aparÅ£inut fostului SC ROMSEH SA FocÅŸani ÅŸi în conformitate cu prevederile HG nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare ÅŸi evaluare a poluării solului ÅŸi subsolului, va decide oportunitatea declarării amplasamentului ( sit abandonat) ca sit contaminat/potenÅ£ial contaminat, în vederea stabilirii obligaÅ£iilor de mediu.
Categoria de probleme: POLUAREA ATMOSFEREI
Probleme specifice |
|
Poluarea aerului cu emisii de noxe provenite din trafic . Lipsa studiilor de optimizare a traficului auto aplicabile în municipii in vederea fluidizării circulaÅ£iei si eliminarea zonelor cu depăşirii majore ale poluării aerului . |
|
Emisii de compuşi periculoşi proveniţi de la crematoriile spitalelor |
|
Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultaţi din instalaţiile/activitaţile care utilizează solvenţi organici şi emisiile la la terminalele şi staţii de distribuţie a benzinei |
|
Poluarea atmosferei cu compuşi proveniţi de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice |
|
Poluarea atmosferei datorită arderii necontrolate a deşeurilor |
|
Lipsa/exploatarea necorespunzatoare a instalaţiilor de recuperare a ODS urilor (substanţelor care epuizează stratul de ozon) la agenţii economici care utilizeaza/ detin ODS |
|
Inexistenţa instalaţiilor de captare a biogazului la depozitele de deşeuri |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
4 |
3 (termen permanent) |
0 |
1(termen 2012) |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
4 |
4 |
0 |
0 |
|
4 |
4 |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
1 |
1 |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 7 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 19 de acÅ£iuni din care: realizate 15, în curs de realizare 1, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 3 acÅ£iuni cu caracter permanent au fost realizate.
APM Vrancea monitorizează zilnic, calitatea aerului prin staţia automată de fond regional VN1, care face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului şi prin 4 puncte din reţeaua manuală de monitorizare: sediu APM Focşani; Focşani Sud; Focşani COMAT; Oraş Odobeşti.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale VL la nici un indicator monitorizat prin reÅ£eaua manuală sau staÅ£ia automată de monitorizare.
Coeficientul general de poluare pentru aer în judeÅ£ul Vrancea, pe semestrul I 2011, are valoarea de 0,355 faţă de valoarea de 0,346 pe semestrul I 2010 .
Problema - Poluarea aerului cu emisii de noxe provenite din trafic . Lipsa studiilor de optimizare a traficului auto aplicabile în municipii în vederea fluidizării circulaÅ£iei si eliminarea zonelor cu depăşirii majore ale poluării aerului.
APM Vrancea a iniÅ£iat Programul de gestionare a calităţii aerului în judeÅ£ul Vrancea , localităţile FocÅŸani, OdobeÅŸti ÅŸi com.Suraia, care a fost aprobat de Consiliul JudeÅ£ean Vrancea prin Hotărârea nr.94/14.09.2010. Este afiÅŸat pe site-ul agenÅ£iei. Raportul anual de evaluare a Programului de gestionare a calităţii aerului, pentru anul 2010, a fost aprobat de Consiliul JudeÅ£ean prin Hotărârea nr.68 din 13 mai 2011. In urma monitorizării, de către APM Vrancea împreună cu GNM-CJ Vrancea, a stadiului realizării măsurilor cuprinse în program, nu s-au constatat acÅ£iuni nerealizate.
AcÅ£iunile cuprinse în Programul de gestionare a calităţii aerului în localităţile FocÅŸani, OdobeÅŸti ÅŸi com.Suraia vor fi incluse în PLAM actualizat/revizuit.
Progrese în sectorul industrial:
SC ENET SA FocÅŸani a demarat lucrările prevăzute în proiectul finanÅ£at de UE privind modernizarea reÅ£elelor de distribuÅ£ie agent termic ÅŸi de realizare a unei centrale de cogenerare, care prevede implementarea celor mai eficiente sisteme pentru reducerea emisiilor de SO2 si NOx.
Problema - Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultaÅ£i din instalaÅ£iile/activitaÅ£ile care utilizează solvenÅ£i organici ÅŸi emisiile la la terminalele ÅŸi staÅ£ii de distribuÅ£ie a benzinei, având ca obiectiv reducerea emisiilor de compuÅŸi organic volatile de la activităţile care utilizează substanÅ£e cu conÅ£inut de COV
Sub incidenÅ£a Directivei 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuÅŸi organici volatili datorate utilizării solvenÅ£ilor organici în anumite activităţi ÅŸi instalaÅ£ii (COV SolvenÅ£i)
sunt inventariate în judeÅ£ul Vrancea 13 obiective, toate conforme cu prevederile directivei, din care:
-6 obiective cu profil spălătorie-curăţătorie chimică textile
-3 obiective cu profil prelucrare mase plastice
-1 obiectiv cu profil întreÅ£inere ÅŸi reparaÅ£ii material rulant
-1 obiectiv cu profil producere mobilier
-1obiectiv cu profil service auto cu vopsitorie
Agenţii economici respectă planurile de gestionare a solvenţilor organici.
Sub incidenţa Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile service ( COV Benzină) au fost inventariate :
a. Instalaţii de depozitare la terminale
La nivelul judeţului Vrancea sunt inventariate un număr de 2 terminale, neconforme, cu 24 instalaţii:
-SC PETROM SA – Sucursala PECO Vrancea , punct de lucru Adjud : 19 rezervoare.
DeÅ£ine aviz de încetare a activităţii nr.5/2006 ÅŸi acord de mediu pentru dezafectare nr.4/2008, emise de APM Vrancea. Amplasamentul este sit contaminat evidenÅ£iat în Inventarul NaÅ£ional.
-SC PETROM SA –Sucursala PECO Vrancea, punct de lucru FocÅŸani : 5 instalaÅ£ii
DeÅ£ine aviz de închidere nr.21/2007 emis de APM Vrancea
b. InstalaÅ£ii de încărcare/ descărcare a containerelor mobile la terminale
Este inventariat 1 terminal:
-SC PETROM SA – Sucursala PECO Vrancea, punct de lucru FocÅŸani: 1 instalaÅ£ie
DeÅ£ine aviz de închidere nr.21/2007 emis de APM Vrancea
c. Containere mobile
Sunt inventariaţi 26 agenţi economici care deţin 43 de containere. Dintre acestea, 26 containere sunt conforme cu prevederile Directivei 94/63/CE, 17 sunt nefuncţionale sau utilizate pentru transportul altor tipuri de combustibili.
d. Staţii de benzină
Sunt inventariate un număr de 78 de staţii, din care:
-65 staÅ£ii conforme ÅŸi aflate în funcÅ£iune
-10 staÅ£ii nefuncÅ£ionale/cu aviz de încetare a activităţii/dezafectate
-2 staţii sunt exceptate de la prevederile Directivei (tranzitează anual o cantitate de benzină mai mică de 100 mc)
-1 staţie (SC ORION SRL) a obţinut derogare de la prevederile Directivei.
DeÅ£in CIT- COV reînnoite, iar prescripÅ£iile tehnice reglementate prin HG 568/2001 sunt respectate.
Categoria de probleme: AMENINTARI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ÅžI ANTROPICE
Probleme specifice |
|
Zone mari expuse riscului de inundaţie, eroziune si alunecări de teren |
|
Insuficienta capacitate de implementare a planurilor de apărare împotriva dezastrelor |
|
Insuficienta amenajărilor hidrotehnice pentru protecÅ£ia aÅŸezărilor din judeÅ£ împotriva inundaÅ£iilor ÅŸi eroziunilor de mal. |
|
Degradări de albii şi maluri |
|
DeficienÅ£e in elaborarea/aplicarea planurilor de urgenţă internă ÅŸi insuficienÅ£a mijloacelor necesare pentru limitarea pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanÅ£e periculoase |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
4 |
0 |
0 |
4( termen 2015) |
|
3 |
3 |
0 |
0 |
|
4 |
3 |
0 |
1(termen 2014) |
|
4 |
0 |
0 |
4(termen 2012) |
|
4 |
3 1(termen permanent) |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 5 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 19 de acÅ£iuni din care: realizate 9, în curs de realizare 9, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 1 acÅ£iune cu caracter permanent a fost realizată.
Problema - Zone mari expuse riscului de inundaÅ£ie, eroziune si alunecări de teren (BărseÅŸti, Soveja, Gura CaliÅ£ei, Vidra, Vrâncioaia, Străoane, Tulnici, Câmpuri, NistoreÅŸti, Paltin,etc) având ca obiectiv adoptarea de măsuri pentru evitarea apariÅ£iei eroziunii ÅŸi alunecărilor de teren în zonele cu probabilitate mare de apariÅ£ie a acestor fenomene
În anul 2010 DirecÅ£ia Silvică FocÅŸani a efectuat lucrări de împădurire pe o suprafaţă de 126 ha.
In oraÅŸul ODOBEÅžTI, se are în vedere împădurirea unei suprafeÅ£e de 23 ha teren, acÅ£iune în derulare.
Problema - InsuficienÅ£a amenajărilor hidrotehnice pentru protecÅ£ia aÅŸezărilor din judeÅ£ împotriva inundaÅ£iilor ÅŸi eroziunilor de mal, având ca obiectiv realizarea
amenajărilor hidrotehnice pentru protecÅ£ia aÅŸezărilor umane din judeÅ£ împotriva inundaÅ£iilor ÅŸi eroziunilor de mal.
La sfârÅŸitul anului 2010 se aflau în administrarea SGA Vrancea următoarele lucrări:
1. Diguri de apărare împotriva inundaÅ£iilor cu o lungime de: 81,515 km
2. Regularizări de rîuri: 103,06 km(38 buc)
3. Consolidări şi apărări de maluri: 25,684 km
4. Derivaţii canal Siret-Bărăgan 5,70 km, canal evacuare Modruzeni 2,810 km.
ÅŸi în anul 2010 s-au executat următoarele lucrări de întreÅ£inere la obiectivele:
-regularizare pr. Şuşiţa amonte confluenţă pr. Cremeneţ;
-regularizare r. Putna-aval confluenţă pr. Coza;
-regularizare pr. Zăbala la Prahuda;
-regularizare pr. Milcov la OdobeÅŸti-Cîmpineanca;
-regularizare pr. Milcov aval Mera-GoleÅŸti;
-regularizare la pr. Milcov la SupuÅŸi;
-regularizare r. Rm. Sărat la Tulburea,
-regularizare r. Rm. Sărat la Dumitreşti, pct. Dispensar.
Categoria de probleme: URBANIZAREA MEDIULUI
Probleme specifice |
|
SpaÅ£ii verzi insuficiente în zonele urbane din judeÅ£, insuficienÅ£a spaÅ£iilor de joacă pentru copii ÅŸi a zonelor de recreere adecvate pentru populaÅ£ie |
|
Presiunea construcţiilor asupra spaţiilor verzi (se eliberează autorizaţii de construcţie pe spaţiile verzi existente fără a se ţine cont de necesarul de spaţiu verde /cap locuitor) |
|
Starea necorespunzătoare a infrastructurii urbane şi rurale |
|
Desfăşurarea de activităţi în spaÅ£ii antifonate necorespunzător |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
11 |
5 6 (termen permanent) |
0 |
0 |
|
7 |
7(termen permanent) |
0 |
0 |
|
0 |
0 |
0 |
0 |
|
7 |
7(termen permanent) |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 4 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 25 de acÅ£iuni din care: realizate 5, în curs de realizare 0, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 20 de acÅ£iuni cu caracter permanent au fost realizate.
Problema- Presiunea construcÅ£iilor asupra spaÅ£iilor verzi (se eliberează autorizaÅ£ii de construcÅ£ie pe spaÅ£iile verzi existente fără a se Å£ine cont de necesarul de spaÅ£iu verde /cap locuitor), având ca obiectiv refacerea ÅŸi extinderea spaÅ£iilor verzi intravilane ÅŸi periurbane din zona urbană
Lucrările privind modernizarea PieÅ£ii Unirii ÅŸi a Grădinii Publice , începute în 2008, prin proiect PHARE 2006, au fost finalizate în 2011 ÅŸi acestea constau în :
· Reabilitarea PieÅ£ii Unirii
· Amenajarea zonei vechiului hotar dintre Muntenia ÅŸi Moldova
· Amenajarea de parcări
· ConstrucÅ£ia centrului meÅŸteÅŸugăresc
· Reabilitarea zonei arheologice
· Reabilitarea Ateneului Popular „Mr.Ghe.Pastia”
· Reabilitarea Grădinii Publice
Pentru oraÅŸul OdobeÅŸti a fost încheiat contractul de execuÅ£ie în vederea amenajării parcului orăşenesc ( situat vis-à-vis de primărie), lucrări, dotări, material dendrologic în valoare de 730.000 lei, iar pentru Parcul civic ( situat în centrul oraÅŸului), a fost depus Studiul de Fezabilitate pentru sistematizarea ÅŸi reamenajarea lui, la Ministerul Mediului ÅŸi Dezvoltării Durabile, în vederea obÅ£inerii fondurilor necesare, în valoare de 2.400.000 lei.
Proiecte întocmite în judeÅ£ul Vrancea - mediul urban - privind extinderea spaÅ£iilor verzi –cu finanÅ£are de la Fondul de mediu
Nr. crt.
Denumire beneficiar
Localitate
Judeţ
Categoria proiect
Valoarea PROIECT
(lei)
1
Consiliul Local OdobeÅŸti
OdobeÅŸti
Vrancea
Programul naÅ£ional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaÅ£ii verzi în localităţi
59.859,35
2
Consiliul Local Panciu
Panciu
Vrancea
Programul naÅ£ional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaÅ£ii verzi în localităţi
59.648,79
3
Consiliul Local Adjud
Adjud
Vrancea
Programul naÅ£ional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaÅ£ii verzi în localităţi
500.000,00
Sunt în curs de reactualizare planurile de urbanism ale oraÅŸelor FocÅŸani ÅŸi Panciu care prevăd măsuri pentru atingerea Å£intei de 26 mp spaÅ£iu verde/cap de locuitor .
Problema - Desfăşurarea de activităţi în spaÅ£ii antifonate necorespunzător, având ca obiectiv realizarea de lucrări de antifonare a spaÅ£iilor unde se desfăşoară activităţi ce pot provoca poluare fonică
APM Vrancea , în cadrul procedurilor de autorizare, efectuează măsurători ale nivelului de zgomot în vederea conformării agenÅ£ilor economici la normele legale în vigoare.
A.P.M. VRANCEA , urmăreÅŸte prin reÅ£eaua de supraveghere nivelul zgomotului urban, efectuând măsuratori ale nivelului de zgomot echivalent în oraÅŸul FocÅŸani , în puncte fixe pe străzi de categorii tehnice II ÅŸi III – respectiv străzi de legătură ÅŸi de colectare:
- străzi de categorie tehnică II
- B-dul BucureÅŸti în punctele: UM 01270, SC. VINCON SA FocÅŸani;
- B-dul Unirii în punctele: magazin Leonardo, sala Polivalentă;
- străzi de categorie tehnică III
- str. Cezar Bolliac în punctul Colegiul Unirea;
- str. Åžtefan cel Mare în punctul Åžcoala Åžtefan cel Mare;
- str. TinereÅ£ii în punctul Åžcoala Duiliu Zamfirescu.
unde valoarea limitei maxime admise pentru nivelul de zgomot echivalent, conform STAS 10009/1988 este de 70 dB, respectiv de 65 dB.
În Semestrul I 2011 au fost efectuate un număr de 484 măsurători ale nivelului de zgomot urban, din care :
-pe străzi de categorie tehnică II - 352 măsurători, obÅ£inându-se o valoare maximă de 79,2 dB înregistrată în luna iunie în punctul B-dul Unirii(Magazin Leonardo). În punctul de măsurare B-dul BucureÅŸti(UM 01270)valoarea medie lunară a nivelului de zgomot echivalent a depăşit maxima admisă (70dB) în luna ianuarie .
-pe străzi de categorie tehnică III - 132 măsurători , obÅ£inându-se o valoare maximă de 75,2 dB înregistrată în luna mai în punctul str. TinereÅ£ii (Åžcoala generală nr.10).
În semestrul I 2011 maxima admisă (65dB) pentru străzi de categorie tehnică III nu a fost depăşită în nici unul din punctele de măsurare .
Categoria de probleme: MANAGEMENTUL DEÅžEURILOR
Probleme specifice |
|
Inexistenţa depozitelor zonale ecologice |
|
Deficienţe majore in eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi a altor deşeuri periculoase |
|
Colectarea neselectivă a deÅŸeurilor la sursă ÅŸi depozitare acestora fără recuperarea deÅŸeurilor valorificabile în depozite neecologice.Procent mare de deÅŸeuri biodegradabile în compoziÅ£ia deÅŸeurilor menajere depozitate . |
|
Slaba amenajare a punctelor gospodăreşti (de precolectare) pentru deşeurile menajere |
|
Existenţa unor zone mari neacoperite de serviciile de salubritate |
|
Existenţa depozitelor de deşeuri menajere , necontrolate, amplasate necorespunzător |
|
DeficienÅ£a în mecanismul de recuperare a uleiurilor uzate , acumulatorilor uzaÅ£i ÅŸi anvelopelor uzate în vederea recuperarii/reciclării/revalorificării acestora |
|
Insuficienţa soluţiilor de reducere a cantităţilor de rumeguş (inclusiv valorificare) rezultate din activităţile de prelucrare a lemnului |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
2 |
1 |
0 |
1( termen 2014) |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
4 |
3 |
0 |
1(termen 2022) |
|
2 |
2 (termen 2007 si permanent) |
0 |
0 |
|
3 |
3 |
0 |
0 |
|
3 |
2 |
0 |
1(termen 2017) |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
4 |
4 |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 8 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 22 de acÅ£iuni din care: realizate 17, în curs de realizare 3, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 2 acÅ£iuni cu caracter permanent au fost realizate.
In domeniul managementului deÅŸeurilor s-au înregistrat o serie de progrese, dar problema este departe de a fi rezolvată.
Problema- InexistenÅ£a depozitelor zonale ecologice având ca obiectiv asigurarea depozitării deÅŸeurilor municipal în conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deÅŸeurilor
Depozitele de deÅŸeuri municipale din localităţile urbane sunt în general neconforme, necorespunzător amenajate, având un impact negativ asupra calităţii mediului. Până în prezent a fost sistată activitatea de depozitare la un număr de 2 depozite urbane neconforme (FocÅŸani-GoleÅŸti ÅŸi OdobeÅŸti) ÅŸi nu a fost construit nici unul. Operatorul de salubritate care administreaza depozitul Focsani- Golesti a sistat depozitarea deseurilor menajere si transporta deseurile municipale la Haret. Operatorul de salubritate care administrează depozitul OdobeÅŸti-Ceramica a sistat depozitarea ÅŸi transportă deÅŸeurile la Haret.
Se află în procedură de reglementare, faza de proiect, investiÅ£iile “ Reabilitare ÅŸi inchidere depozite de deÅŸeuri municipale : FocÅŸani- GoleÅŸti, Adjud , MarăşeÅŸti-Haret , Panciu ÅŸi OdobeÅŸti.
A crescut gradul de deservire cu servicii de salubritate a populaţiei din mediul rural.
La nivelul judeÅ£ului Vrancea s-a aprobat în trim III al anului 2011, portofoliul de proiecte al Planului de management integrat al deÅŸeurilor, care prevede: un depozit zonal, conform, la Haret, comuna MoviliÅ£a; o staÅ£ie de sortare ÅŸi tratare a deÅŸeurilor solide (mecanic ÅŸi biologic); o staÅ£ie de epurare a apelor uzate; staÅ£ii de transfer pe teritoriul localităţilor Adjud, Vidra, FocÅŸani. Capacitatea depozitului zonal va fi de 1 800 000 mc , va ocupa o suprafaţă de cca. 11.5 ha si va asigura minimum 20 de ani de funcÅ£ionare . Proiectul prevede ca Å£inte: rata de colectare a deÅŸeurilor municipale amestecate să fie de 100% pentru populaÅ£ia din mediul urban ÅŸi 90% pentru populaÅ£ia din mediul rural, faţă de media de colectare de 39
% înregistrată în 2006. Reducerea cantităţilor de deÅŸeuri biodegra-dabile depozitate trebuie să ajungă la 65% în 2016.
DeÅŸi dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă este încă departe de atingerea nivelului necesar pentru a contribui la atingerea Å£intelor de valorificare ÅŸi reciclare pentru deÅŸeuri, s-au făcut progrese prin punerea în funcÅ£iune la finele anului 2009 a:
-staÅ£iei de compostare prevăzută în proiectul „Colectare, selectare ÅŸi transfer deÅŸeuri - ECO Panciu”, realizată prin programul de finanÅ£are PHARE-2004 CES;
- staÅ£iei de compostare deÅŸeuri biodegradabile , prevăzută în proiectul de colectare ÅŸi tratare prin concasare a deÅŸeurilor din construcÅ£ii ÅŸi demolări, la Panciu, în parteneriat cu oraÅŸul MărăşeÅŸti, cofinanÅ£at prin PHARE-2006 CES.
ÅŸi înfiinÅ£area de către Primăria MărăşeÅŸti a unui punct de colectare DEEE (aflat în prezent în procedură de autorizare)
La Focşani prin initiaţiva proprie a SC CUP Salubritate SRL, a fost construită la Goleşti o rampă provizorie de transfer dotată cu containere de mare capacitate, iar la Odobeşti s-a finalizat proiectul Managementul deşeurilor finanţat prin programul PHARE -2004 CES, prin care a crescut capacitatea iniţială de colectare / transport.
Ambele depozite vor fi închise odată cu implementarea proiectului ISPA- Sistemul de management al deÅŸeurilor în judeÅ£ul Vrancea, prin acoperire respectiv prin curăţare ÅŸi ecologizarea amplasamentului.
Campania „Marea Debarasare” a continuat ÅŸi în acest an, cu acÅ£iuni trimestriale de colectare a deÅŸeurilor de echipamente electrice ÅŸi electronice
Problema -DeficienÅ£e majore in eliminarea deÅŸeurilor spitaliceÅŸti ÅŸi a altor deÅŸeuri periculoase, având ca obiectiv evitarea incinerării necontrolate ÅŸi centralizarea incinerărilor
Se află în procedură de reglementare, faza de proiect, un incinerator pentru deÅŸeuri periculoase la ECODAVA 2008 S.R.L. MarăşeÅŸti.
Categoria de probleme: RELATIA MEDIU-SANATATE
Probleme specifice |
|
InexistenÅ£a unei cuantificări a efectelor poluării factorilor de mediu asupra stării de sănătate a populaÅ£iei ÅŸi lipsa unui sistem de monitorizare a evoluÅ£iei sănătăţii umane în raport cu poluarea mediului |
|
Necunoaşterea , de către utilizatori şi populatie , a efectelor azbestului asupra sănătăţii umane |
|
NecunoaÅŸtere efectelor radiaÅ£iilor electromagnetice în spaÅ£iul urban asupra populaÅ£iei |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
3 |
3(termen permanent) |
0 |
0 |
|
3 |
3(termen permanent) |
0 |
0 |
|
3 |
3(termen permanent) |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 3 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 9 de acÅ£iuni din care: în curs de realizare 0, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 9 acÅ£iuni cu caracter permanent au fost realizate.
Direcţia de Sănătate Publică Vrancea a furnizat date din care rezultă:
Evoluţia indicatorilor de sănătate a populaţiei
Indicatori demografici
Nr.crt |
Indicatorul %0 |
2009 |
2010 |
|
1. |
Natalitate |
9,9 |
9,3 |
|
2. |
Fertilitate |
40,1 |
38,0 |
|
3. |
Mortalitate generala |
11,7 |
11,9 |
|
4. |
Sporul natural |
-1,8 |
-2,6 |
|
5. |
Mortalitate infantila |
3,9 |
2,2 |
Indicatori de morbiditate (incidenţa %000)
|
2009 |
2010 |
|
Hepatita virala tip A |
30,08
|
41,88%000 |
|
Boala diareica acuta |
508.94
|
559,5%000 |
|
Dizenterie |
0,41
|
0,0 |
Indicatori de mortalitate specifică(%00)
|
2009 |
2010 |
|
Tumori |
169,8 |
160,0 |
|
Boli infectioase si parazitare |
6,7 |
4,9 |
|
Boli ap.respirator |
72,5 |
70,4 |
|
Boli ap.digestiv |
100,4 |
111,7 |
|
Boli ap.circulator |
688,3 |
713,2 |
Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate: începând cu anul 2004 supravegherea calităţii aerului prin laboratorul ASP s-a redus doar la recoltarea ÅŸi determinarea pulberilor sedimentabile în municipiul FocÅŸani, poluanÅ£i care nu au impact semnificativ asupra stării de
sănătate. În anul 2009 si 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraÅ£iei maxime admise, pentru pulberi sedimentabile.
Morbiditatea prin boli respiratorii ce pot fi influenÅ£ate de poluarea aerului, în intervalul 2009 - 2010, a fost dominată de afecÅ£iuni acute respiratorii, pe primele locuri înregistrându-se : - faringo-amigdalită acută,
- pneumonia, bronşită , bronşiolită
- laringită, traheită
Deoarece în judeÅ£ul Vrancea nu există o poluare specifică, iar poluarea generală a aerului (din datele cunoscute de D.S.P.) se situează la un nivel inferior altor judeÅ£e, îmbolnăvirile aparatului respirator, cardiovascular, digestiv etc. nu pot fi asociate cert cu calitatea aerului. Este posibilă o participare a acestui factor de mediu, în anumite momente ÅŸi cu anumită
intensitate, ca factor favorizant în producerea unor îmbolnăviri, ca urmare a scăderii rezistenÅ£ei locale (ex. la nivelul aparatului respirator) sau generale a organismului faţă de acÅ£iunea factorilor determinanÅ£i (ex. agenÅ£ii infecÅ£ioÅŸi).
Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
Morbiditatea prin boli infecÅ£ioase digestive cu posibilă transmitere hidrică. Bolile diareice acute ÅŸi hepatita virală cu virus A, au înregistrat uÅŸoare creÅŸteri, iar dizenteria a scăzut în intervalul 2009-2010, la nivelul întregului judeÅ£.Nu s-au produs epidemii hidrice . Este posibilă implicarea apei în producerea unor boli infecÅ£ioase digestive, dar mai mult ca o consecinţă a stării precare de sanitaÅ£ie în familie/colectivitate/zone publice. Dintre bolile infecÅ£ioase digestive cu posibila implicare a apei ca element de transmitere a agenÅ£ilor patogeni, menÅ£ionăm morbiditatea (nr. cazuri/100.000 locuitori) prin:
Morbiditate specifica |
2009 |
2010 |
|
Hepatita virala tip A |
30,08
|
41,88 |
|
Boala diareica acuta |
508.94
|
559,5 |
|
Dizenterie |
0,41
|
0,0 |
Dintre bolile neinfecÅ£ioase datorate cert calităţii apei potabile, menÅ£ionăm intoxicaÅ£iile acute cu nitraÅ£i apărute în cazul unor sugari alimentaÅ£i artificial, în hrana cărora se foloseÅŸte apă de fântână cu un conÅ£inut crescut de nitraÅ£i. In anul 2010, în judeÅ£ul Vrancea nu s-a produs nici un caz, de altfel, în ultimii ani s-a constatat o scădere continuă a numărului de cazuri. Acest lucru este datorat atât îmbunătăţirii condiÅ£iilor de alimentare cu apă prin realizarea de instalaÅ£ii centrale în multe localităţi rurale, renunÅ£ându-se/limitându-se la folosirea fântânilor, cât ÅŸi a măsurilor medicale luate pentru prevenirea acestei boli. In acest sens, un rol deosebit îl are educaÅ£ia sanitară a mamelor pentru promovarea alăptării la sân, dar ÅŸi pentru utilizarea unei surse de apă sigură pentru alimentaÅ£ia sugarilor în cazul în care alăptarea la sân nu este posibilă.
Efectele deşeurilor periculoase asupra stării de sănătate
Directia de Sănătate Publica Vrancea monitorizează gestionarea deÅŸeurilor periculoase (infecÅ£ioase, înÅ£epătoare, tăietoare) rezultate în urma activităţii unităţilor medicale. Pentru a
preveni contactul populaÅ£iei cu aceste deÅŸeuri, cât ÅŸi pentru a evita poluarea mediului, se urmăreÅŸte modul de respectare a normelor în vigoare privind colectarea ÅŸi neutralizarea acestei categorii de deÅŸeuri. Colectarea se face separat de deÅŸeurile menajere, iar neutralizarea lor se realizează prin predare la firme specializate ÅŸi autorizate în colectarea/neutralizarea deÅŸeurilor de spital.
Autoritatea de Sănătate Publică Vrancea nu a mai efectuat determinări de zgomot exterior şi nu sunt date recente privind efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei.
Categoria de probleme: INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE APM
Probleme specifice |
|
Insuficienta implementare a fluxului activ al informaţiilor de mediu (sisteme de monitoring integrat, unificarea bazelor de date, crearea bazelor de date relaţionale şi a structurilor accesibile publicului, creare site, campanii de conştientizare a populaţiei) |
|
Lipsa unui laborator acreditat pentru efectuarea analizelor specifice, în conformitate cu cerinÅ£ele naÅ£ionale ÅŸi internationale |
|
Lipsa unei dotări suficiente necesare bunei desfăşurări a activităţii în domenii specifice |
|
Insuficienţa cursurilor tematice specifice organizate centralizat pentru specialiştii Agenţiei de Protecţie a Mediului |
|
Slaba accesare a bazelor de date internaţionale şi a surselor de informare din punct de vedere tehnic |
|
Capacitate redusă pentru realizarea ÅŸi difuzarea materialelor informative ÅŸi de conÅŸtientizare a populaÅ£iei în ceea ce priveÅŸte aspectele de protecÅ£ie a mediului |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
2 |
2(termen permanent) |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
2 |
2(termen permanent) |
0 |
0 |
|
2 |
2(termen permanent) |
0 |
0 |
|
1 |
1(termen permanent) |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 6 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 11 acÅ£iuni din care: realizate 4, în curs de realizare 0, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 7 acÅ£iuni cu caracter permanent au fost realizate.
Problema - Insuficienta implementare a fluxului activ al informaţiilor de mediu (sisteme de monitoring integrat, unificarea bazelor de date, crearea bazelor de date relaţionale şi a structurilor accesibile publicului, creare site, campanii de conştientizare a populaţiei)
Sistemul InformaÅ£ional Integrat de Mediu este constituit în mod unitar, la nivel naÅ£ional, din bazele de date transmise de ANPM, completate de către APM cu informaÅ£ii din domeniile:
-conservarea si protejarea naturii – baza de date on-line Natura 2000, conÅ£inând informaÅ£iile privind Ariile de ProtecÅ£ie Specială Avifaunistică ÅŸi Siturile de Importanţă Comunitară
-evaluarea impactului asupra mediului – bazele de date EIA ÅŸi SEA, conÅ£inând proiectele/planurile analizate de APM Vrancea ÅŸi etapele procedurale parcurse; sunt disponibile pe site-ul agenÅ£iei, putând fi oricând accesate.
-controlul poluării industriale – baza de date RISAGEN, care cuprinde informaÅ£ii privind instalaÅ£iile care intră sub incidenÅ£a directivelor europene( IPPC, LCP, SEVESO, COV). Periodic sunt actualizate inventarele cu instalaÅ£iile noi.
-managementul deÅŸeurilor – bazele de date în formatele transmise de ANPM pentru:
§ gestiunea ambalajelor, cuprinzând date referitoare la producătorii ÅŸi/sau importatorii de ambalaje ÅŸi/sau produse ambalate, operatorii autorizaÅ£i pentru preluarea deÅŸeurilor de ambalaje ÅŸi consiliile locale
§ nămoluri
-radioactivitatea mediului - ReÅ£eaua NaÅ£ională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului de pe teritoriul României, realizând supravegherea ÅŸi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecÅ£ia mediului. RNSRM asigura îndeplinirea responsabilităţilor MM privind detectarea, avertizarea ÅŸi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului ÅŸi sănătăţii populaÅ£iei
-calitatea aerului - crearea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului. A fost realizată la nivelul APM Vrancea prin achiziţionarea echipamentelor automate de monitorizare a calităţii aerului
-relaÅ£ii publice - a fost actualizată baza de date „InformaÅ£ia de mediu deÅ£inută de autorităţile de mediu ÅŸi alte autorităţi publice”
-arhivarea documentaÅ£iilor. Este actualizată baza de date cu privire la agenÅ£ii economici nou înfiinÅ£aÅ£i, actele de reglementare emise (autorizaÅ£ii de mediu pentru desfăşurarea activităţilor societăţilor comerciale, deciziile/acordurile de mediu pentru proiectele publice ÅŸi private)
Categoria de probleme: INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE, AGENTI ECONOMICI, ONG-uri, PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU
Probleme specifice |
|
Organizarea neunitară a fluxurilor informative între instituÅ£ii, instituÅ£ii ÅŸi societatea civilă |
|
Accesul limitat la fondurile din cadrul programelor de finanÅ£are a administraÅ£iilor, autorităţilor locale, agentilor economici, ONG ÅŸi dificultăţi în identificarea unor surse de finanÅ£are vizând acÅ£iuni specifice |
|
Insuficienţa unei pregătiri continue a responsabililor de mediu şi a funcţionarilor publici ,direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar (nu se acorda atentia cuvenita problemelor de mediu - sunt tratate, in general, superficial) |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
3 |
3(permanent) |
0 |
0 |
|
5 |
5(permanent) |
0 |
0 |
|
2 |
2(permanent) |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 3 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 10 acÅ£iuni din care: în curs de realizare 0, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 10 acÅ£iuni cu caracter permanent au fost realizate.
A crescut numărul de instituÅ£ii implicate în schimbul de informaÅ£ii, coordonarea la nivel local a instituÅ£iilor responsabile cu implementarea legislaÅ£iei de mediu fiind realizată de InstituÅ£ia Prefectului.
Categoria de probleme: TURISM ÅžI AGREMENT
Probleme specifice |
|
DeficienÅ£e privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deÅŸeurilor , al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber , a spaÅ£iilor de campare,etc. |
|
Insuficienta valorificare a potenţialului turistic al judeţului |
|
Insuficienta amenajare a infrastructurii (apă,canal , transport, salubrizare) |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
3 |
3 |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
3 |
3 |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 3 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 8 acÅ£iuni din care: realizate 8, în curs de realizare 0, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0.
Problema -DeficienÅ£e privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deÅŸeurilor , al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber , a spaÅ£iilor de campare,etc.
In cadrul unui parteneriat cu AsociaÅ£ia pentru Conservarea Diversităţii Biologice FocÅŸani, a fost amenajată, în vecinătatea ariei protejate Pădurea Neagră, o zonă de campare dotată cu lăzi de colectare a deÅŸeurilor, locuri de popas( măsuÅ£e ÅŸi băncuÅ£e), panouri de avertizare ÅŸi informare.
Problema-Insuficienta valorificare a potenţialului turistic al judeţului
In cadrul proiectului Life ” Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeÅ£ul Vrancea”, APM Vrancea a editat 5000 de hărÅ£i color, format A2, care prezintă traseele turistice marcate ÅŸi omologate din zona montană a judeÅ£ului Vrancea.
In cadrul proiectului Life „ Imbunătăţirea sistemului de protecÅ£ie a carnivorelor mari din Vrancea”, APM Vrancea a dezvoltat pe pagina web : www.carnivoremari/rezervarii, un capitol destinat promovării turismului în ariile protejate din Vrancea.
Categoria de probleme: MEDIU NATURAL ÅžI ANTROPIC
Probleme specifice |
|
Lipsa întocmirii ÅŸi aplicării planurilor de management a ariilor protejate ÅŸi impunerea unor condiÅ£ii de administrare a zonelor tampon |
|
Nerespectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor aflate în proprietate privată |
|
Infrastructura de vizitare a ariilor protejată insuficientă |
|
Lipsa reÅ£elelor ecologice.Lipsa protecÅ£iei unor suprafeÅ£e suficient de mari pentru asigurarea viabilitătii speciilor protejate. Neasigurarea posibilităţilor de deplasare a indivizilor între diferite tipuri de habitate |
|
Lipsa administrării eficiente a ariilor protejate ÅŸi lipsa alocării de fonduri în acest scop |
|
Lipsa unui inventar riguros al speciilor de interes ştiinţific |
|
Afectarea mediului natural ca urmare a agresiunii de tip antropic (practicarea turismului necontrolat, braconaj, păşunat, pescuit, extinderea urbanizării, activităţi agricole, defrişări, colectare de material biologic) |
|
Exploatarea iraţională a păşunilor. |
|
Lipsa unui sistem de informare a cetăţenilor cu privire la arealele protejate ÅŸi existenÅ£a regulamentelor de urbanism care reglementează activităţile umane în spaÅ£iile terestre ÅŸi acvatice situate în aceste areale |
|
Degradarea monumentelor arhitectonice si istorice în judeÅ£ datorate traficului, unui turism neecologic, poluării industriale, a lipsei fondurilor de reabilitare si conservare |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
5 |
5 |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
1 |
1 |
0 |
0 |
|
5 |
5 |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
|
5 |
5 |
0 |
0 |
|
3 |
3 |
0 |
0 |
|
1 |
1(caracter permanent) |
0 |
0 |
|
2 |
2 |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 10 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 28 acÅ£iuni din care: realizate 27, în curs de realizare 0, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 1 măsură cu caracter permanent a fost realizată .
In judeţul Vrancea, suprafeţele totale distribuite pe tipuri de arii protejate sunt următoarele:
SCI - 41 603,ha.
SPA – 9 203 ha.
rezervaÅ£ii naturale – 5 940,563 ha.
parc natural – 38 204 ha.
Problema-Infrastructura de vizitare a ariilor protejate insuficientă
AsociaÅ£ia pentru Dezvoltare Durabilă Focul Viu în parteneriat cu APM Vrancea ÅŸi DirecÅ£ia Silvică FocÅŸani au fost beneficiarii a două proiecte finanÅ£ate de către FundaÅ£ia pentru Parteneriat prin care s-a reabilitat ÅŸi extins infrastructura de vizitare a ariilor protejate Cheile TiÅŸiÅ£ei ÅŸi Cascada Putnei.
In aria protejată Cheile TiÅŸiÅ£ei a fost sporit gradul de securizare a accesului în rezervaÅ£ie ( garduri de lemn, poartă tradiÅ£ionala la intrare, bariere pe căile secundare de acces), a fost realizat un infochioÅŸc la intrarea în rezervaÅ£ie ÅŸi au fost tipărite bilete de acces de tipul cărÅ£ilor poÅŸtale.
In aria protejată Cascada Putna a fost reabilitată infrastructura de vizitare, fiind realizate: balustrade de protecÅ£ie, podeÅ£ suspendat în punct de belvedere, măsuÅ£e si bănci în două
locuri de popas, infochioÅŸc din lemn rotund în zona de acces. De asemenea au fost realizate materiale educative ÅŸi de promovare a acestei arii protejate.
Problema - Lipsa unui inventar riguros al speciilor de interes ÅŸtiinÅ£ific, având ca obiectiv stabilirea unor măsuri eficiente de protecÅ£ie a speciilor de interes conservativ
APM Vrancea a întregit în permanenţă lista roÅŸie a speciilor de floră ÅŸi faună a judeÅ£ului Vrancea. Astfel, fiecare identificare arealogică a unei specii de plantă sau animal salbatic cuprinsă în lista roÅŸie naÅ£ională a fost evidenÅ£iată în baza de date existentă.
In perioada cu 15.01.2010– 20.12.2013 AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului Vrancea în parteneriat cu AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului Covasna, AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului Harghita, AsociaÅ£ia Pentru Conservarea Diversităţii Biologice – Vrancea, AsociaÅ£ia pentru Conservarea Valorilor Naturii – Harghita implementează un nou proiect finanÅ£at de Comisia Europeană, Directoratul General Mediu prin programul Life/08/NAT/RO/000500 „Cele mai bune practici ÅŸi acÅ£iuni demonstrative pentru conservarea populaÅ£iei de Ursus arctos din zona central-estică a CarpaÅ£ilor Orientali” .
Categoria de probleme: EDUCATIE ECOLOGICA ÅžI INFORMAREA COMUNITATII
Probleme specifice |
|
Nivel redus al educaţiei ecologice la nivel comunitar |
|
Lipsa unor programe de educare/informare în masă a populaÅ£iei privind efectele poluării asupra sănătăţii |
Nr. acţiuni |
Realizate |
Nerealizate |
În curs de realizare |
|
5 |
5 (termen permanent) |
0 |
0 |
|
2 |
2(termen permanent) |
0 |
0 |
In cadrul acestei categorii de probleme s-au identificat 2 probleme specifice pentru rezolvarea cărora a fost propus un număr de 7 acÅ£iuni din care: în curs de realizare 0, nerealizate 0, amânate 0, anulate 0, iar 7 acÅ£iuni cu caracter permanent au fost realizate.
APM Vrancea a desfăşurat o activitate susÅ£inută de educaÅ£ie în domeniul protecÅ£iei mediului atât prin campanii publicitare cât ÅŸi prin comunicări ÅŸi informări de presă, apariÅ£ii la posturile TV locale , difuzarea de materiale profesorilor interesaÅ£i.
· Stadiul implementării Agendei Locale 21
In judeţul Vrancea nu a fost elaborată Agenda Locală 21.
· SituaÅ£ia proiectelor din Planul NaÅ£ional de AcÅ£iune pentru ProtecÅ£ia Mediului (stadiul de finanÅ£are ÅŸi/sau implementare)
La următoarele proiecte cuprinse în PNAPM au survenit modificări faţă de situaÅ£ia prezentată în 15.07.2011:
Proiectul - Reducerea consumului de apă proaspătă, preluată din râul Siret, folosită la fabricarea de hârtie pentru carton ondulat din hârtie reciclată (maculatură) la SC VRANCART Adjud, este realizat, instalaÅ£ia este în probe tehnologice.
Proiectul - Reducerea consumului de apă proaspătă, preluată din râul Siret folosită la fabricarea de hârtie igienică din hârtie reciclată (maculatură) la SC VRANCART SA Adjud. Lucrările nu au fost demarate.
· SituaÅ£ia proiectelor din Planul NaÅ£ional de AcÅ£iune pentru ProtecÅ£ia Mediului, care au fost redirecÅ£ionate către PLAM/PRAM (dacă au fost incluse în PLAM/PRAM, stadiul de finanÅ£are ÅŸi/sau implementare)
Nu sunt propuneri de proiecte din PNAPM redirecÅ£ionate către PLAM –judeÅ£ul Vrancea.
UN NOU PROIECT DE MEDIU ÃŽN JUDEÅ¢UL VRANCEA
Comunicat de presă |
Data : 29 Iulie 2013
UN NOU PROIECT DE MEDIU ÎN JUDEÅ¢UL VRANCEA
În perioada 15.06.2013-15.12.2015 , AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului Vranceaimplementează proiectul „Imbunătăţirea managementului Siturilor de Interes Comunitar ROSCI0026 Cenaru si ROSCI0216 Reghiu Scruntaru”, cofinanÅ£at din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin programul POS Mediu 2007-2013 axa Prioritară 4 , în valoare de 1381133.33 Lei.
Proiectul vizează ariile protejate ROSCI0216 Reghiu Scruntaru/RezervaÅ£ia naturală 2.820 Pădurea Reghiu - Scruntaru si ROSCI0026 Cenaru /RezervaÅ£ia naturală 2.815. Pădurea Cenaru ÅŸi are ca scop menÅ£inerea stării de conservare favorabilă a speciilor ÅŸi habitatelor de interes conservativ prin elaborarea planurilor de management integrat pentru ariile naturale protejate ÅŸi dezvoltarea unei atitudinii favorabile a populaÅ£iei locale faţă de activitatea de protejare a diversităţii biologice ÅŸi a conceptului de dezvoltare durabilă în situri Natura 2000 .
Obiectivele proiectului vizează :
- Fundamentarea, elaborarea şi aprobarea Planurilor de Management Integrat pentru ariile naturale protejate: ROSCI0026 Cenaru si Rezervaţia Naturală Pădurea Cenaru cod 2815 si ROSCI0216 Reghiu Scruntaru si Rezervaţia Naturală Pădurea Reghiu Scruntaru cod 2820
- Informarea ÅŸi conÅŸtientizarea comunităţilor locale in vederea creÅŸterii implicării acestora în managementul siturilor Natura 2000 ÅŸi promovarea zonei
Rezultate aÅŸteptate :
- 2planuride managementaprobatedeautoritatea competentăde mediu
- 538 hade suprafaţă ce beneficiază de măsurile de protecţie şi conservare
- 2 SCI arii naturale protejate cu plan de management în vigoare
- Creşterea gradului de informare şi de conştientizare a grupurilor ţintă
- Măsuri de conservare pentru 7 specii de interes comunitar
- Măsuri de conservare pentru 4 habitate de interes comunitar
Pe teritoriul Uniuni Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice. Între ţările membre ÅŸi candidate la UE, România deÅ£ine una din cele mai mari diversităţi biogeografice. Pe teritoriul României se găsesc 5 regiuni biogeografice: continentală (cea mai comuna), alpină (în ţările cu zone montane), panonică (se gaseÅŸte în Ungaria ÅŸi ţările vecine), pontică (doar in România ÅŸi Bulgaria), stepică (doar in România). De menÅ£ionat că pe teritoriul României se află peste jumatate din suprafaÅ£a Muntilor CarpaÅ£i, cei mai extinÅŸi si mai salbatici munti din Europa, identificaÅ£i ca una dintre cele mai importante ecoregiuni la nivel global, ce gazduieÅŸte aproape jumatate din populaÅ£ia de carnivore mari a Europei (urs, lup, râs).
Acest proiect este o primă etapă în îmbunătăţirea managementului Siturilor de Interes Comunitar ROSCI0026 Cenaru si RezervaÅ£ia Naturală Pădurea Cenaru cod 2815 si ROSCI0216 Reghiu Scruntaru si RezervaÅ£ia Naturală Pădurea Reghiu Scruntaru cod 2820 prin elaborarea planurilor de management integrat pentru ariile naturale protejate ÅŸi dezvoltarea unei atitudine favorabile a populaÅ£iei locale faţă de activitatea de protejare a diversităţii biologice ÅŸi a conceptului de dezvoltare durabilă in situri Natura 2000 . Va fi necesar să se identifice surse de finanÅ£are pentru aplicare tuturor măsurilor de management identificate pentru urmatorii 5 ani. De asemenea este necesar ca odată cu dezvoltare capacităţii de administrare a acestor arii protejate să se poată identifica ÅŸi aplica un set de măsuri minime de conservare pentru menÅ£inerea statutului de conservare a speciilor ÅŸi habitatelor de interes conservativ.
Demersurile intreprinse anterior sunt semnificative în ceea ce priveÅŸte conservarea carnivorelor mari, aceste arii protejate facand parte din arealul de implementare a trei proiecte majore finantaÅ£e de Comisia Europeana în cadrul programului LIFE. Proiectele au avut ca scop conservarea populaÅ£iilor viabile de urs, lup si râs prin inventarierea habitatelor favorabile, monitorizarea acestor specii, crearea unei reÅ£ele ecologice locale integrată in reÅ£eaua Natura 2000.
Principala valoare adăugată a proiectului o constituie realizarea planurilor de management ÅŸi aplicarea celor mai bune practici necesare menÅ£inerii/refacerii stării de conservare a speciilor ÅŸi habitatelor în armonie cu interesele socio-economice locale.
Desfăşurarea unor activităţi privind monitorizarea speciilor si habitatelor în scopul îmbunătăţirii managementului ÅŸi a atingerii obiectivelor de conservare vor asigura o permanentă implicare a custodelui in managementul ariei protejate si la transferul unor cunoÅŸtinÅ£e practice către tot personalul implicat. Dealtfel cunostinÅ£ele acumulate, protocoalele ÅŸi planurile de monitorizare vor putea fi transferate ÅŸi catre alte situri.
Implementarea proiectului va duce la realizarea , în timp , a unor relaÅ£ii de parteneriat cu organizaÅ£ii cu expertiză naÅ£ională ÅŸi internaÅ£ională în domeniul activităţilor de conservarea biodiversităţii. Beneficiarii realizării planului de management vor fi autorităţile competente de protecÅ£ia mediului la nivel local ÅŸi regional ÅŸi autorităţile locale, precum ÅŸi administratorii siturilor Natura 2000 din zona proiectului. In acelaÅŸi timp, vor beneficia indirect toate comunităţile locale de pe suprafaÅ£a proiectului, precum ÅŸi agenÅ£ii economici care desfăşoară activităţi în zonă, prin existenÅ£a unui instrument clar de administrare.
Director Executiv
VALENTIN LOGODINSCHI
Date de contact: Manager proiect : Adrian Colin
Responsabil R.P.C. : Rodica Bongeag
Str. Dinicu Golescu nr.2, Focsani, Jud.Vrancea
Tel: 0237 216812
Fax : 0237 239584
Website: http://apmvn.anpm.ro/
- Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională
- ConÅ£inutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziÅ£ia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Planul Local de Acţiune pentru Mediu Revizuit 2012
PLAM 2012 Matrici monitorizare
Documente atasate
Proiecte ale APM Vrancea
Comunicat de presă |
Data : 29 Iulie 2013
UN NOU PROIECT DE MEDIU ÎN JUDEÅ¢UL VRANCEA
În perioada 15.06.2013-15.12.2015 , AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului Vranceaimplementează proiectul „Imbunătăţirea managementului Siturilor de Interes Comunitar ROSCI0026 Cenaru si ROSCI0216 Reghiu Scruntaru”, cofinanÅ£at din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin programul POS Mediu 2007-2013 axa Prioritară 4 , în valoare de 1381133.33 Lei.
Proiectul vizează ariile protejate ROSCI0216 Reghiu Scruntaru/RezervaÅ£ia naturală 2.820 Pădurea Reghiu - Scruntaru si ROSCI0026 Cenaru /RezervaÅ£ia naturală 2.815. Pădurea Cenaru ÅŸi are ca scop menÅ£inerea stării de conservare favorabilă a speciilor ÅŸi habitatelor de interes conservativ prin elaborarea planurilor de management integrat pentru ariile naturale protejate ÅŸi dezvoltarea unei atitudinii favorabile a populaÅ£iei locale faţă de activitatea de protejare a diversităţii biologice ÅŸi a conceptului de dezvoltare durabilă în situri Natura 2000 .
Obiectivele proiectului vizează :
- Fundamentarea, elaborarea şi aprobarea Planurilor de Management Integrat pentru ariile naturale protejate: ROSCI0026 Cenaru si Rezervaţia Naturală Pădurea Cenaru cod 2815 si ROSCI0216 Reghiu Scruntaru si Rezervaţia Naturală Pădurea Reghiu Scruntaru cod 2820
- Informarea ÅŸi conÅŸtientizarea comunităţilor locale in vederea creÅŸterii implicării acestora în managementul siturilor Natura 2000 ÅŸi promovarea zonei
Rezultate aÅŸteptate :
- 2planuride managementaprobatedeautoritatea competentăde mediu
- 538 hade suprafaţă ce beneficiază de măsurile de protecţie şi conservare
- 2 SCI arii naturale protejate cu plan de management în vigoare
- Creşterea gradului de informare şi de conştientizare a grupurilor ţintă
- Măsuri de conservare pentru 7 specii de interes comunitar
- Măsuri de conservare pentru 4 habitate de interes comunitar
Pe teritoriul Uniuni Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice. Între ţările membre ÅŸi candidate la UE, România deÅ£ine una din cele mai mari diversităţi biogeografice. Pe teritoriul României se găsesc 5 regiuni biogeografice: continentală (cea mai comuna), alpină (în ţările cu zone montane), panonică (se gaseÅŸte în Ungaria ÅŸi ţările vecine), pontică (doar in România ÅŸi Bulgaria), stepică (doar in România). De menÅ£ionat că pe teritoriul României se află peste jumatate din suprafaÅ£a Muntilor CarpaÅ£i, cei mai extinÅŸi si mai salbatici munti din Europa, identificaÅ£i ca una dintre cele mai importante ecoregiuni la nivel global, ce gazduieÅŸte aproape jumatate din populaÅ£ia de carnivore mari a Europei (urs, lup, râs).
Acest proiect este o primă etapă în îmbunătăţirea managementului Siturilor de Interes Comunitar ROSCI0026 Cenaru si RezervaÅ£ia Naturală Pădurea Cenaru cod 2815 si ROSCI0216 Reghiu Scruntaru si RezervaÅ£ia Naturală Pădurea Reghiu Scruntaru cod 2820 prin elaborarea planurilor de management integrat pentru ariile naturale protejate ÅŸi dezvoltarea unei atitudine favorabile a populaÅ£iei locale faţă de activitatea de protejare a diversităţii biologice ÅŸi a conceptului de dezvoltare durabilă in situri Natura 2000 . Va fi necesar să se identifice surse de finanÅ£are pentru aplicare tuturor măsurilor de management identificate pentru urmatorii 5 ani. De asemenea este necesar ca odată cu dezvoltare capacităţii de administrare a acestor arii protejate să se poată identifica ÅŸi aplica un set de măsuri minime de conservare pentru menÅ£inerea statutului de conservare a speciilor ÅŸi habitatelor de interes conservativ.
Demersurile intreprinse anterior sunt semnificative în ceea ce priveÅŸte conservarea carnivorelor mari, aceste arii protejate facand parte din arealul de implementare a trei proiecte majore finantaÅ£e de Comisia Europeana în cadrul programului LIFE. Proiectele au avut ca scop conservarea populaÅ£iilor viabile de urs, lup si râs prin inventarierea habitatelor favorabile, monitorizarea acestor specii, crearea unei reÅ£ele ecologice locale integrată in reÅ£eaua Natura 2000.
Principala valoare adăugată a proiectului o constituie realizarea planurilor de management ÅŸi aplicarea celor mai bune practici necesare menÅ